Numărul cererilor de plată din PNRR ar urma să fie redus de la opt în prezent la șase, prin comasarea cererilor 5-8 în doar două astfel de cereri, dar cu menținerea numărului de jaloane, cele mai dificile sau cu risc de neimplementare, urmând să fie împinse cât mai mult spre termenul limită de 31 august 2026, astfel încât să existe maxim de timp pentru a încerca rezolvarea lor, a declarat într-un interviu pentru Profit.ro ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Acesta a detaliat și obiectivele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) pentru discuțiile de săptămâna următoare, când o delegație a Comisiei Europene va fi la București pentru discuții referitoare la PNRR. Delegația este condusă de Celine Gauer, director general SG REFORM.
Până la mijlocul acestui an, MIPE ar vrea să depună cererea de plată numărul patru. România înregistrează, însă, probleme la cererea de plată numărul trei.
"Noi vrem să le regrupăm în momentul de față și să fie o cerere de plată depusă până la mijlocul anului. Cererea de plată patru încercăm să o menținem aceeași, pentru că mai sunt 18 jaloane de îndeplinit și ne putem concentra să depunem și să aducem banii în țară. Restul de patru cereri care ar mai fi rămas de elaborat, le regrupăm în două cereri de plată, respectiv până la sfârșitul anului, iar ultima până în iulie-august 2026 (când se încheie PNRR, n.r.). Revenind, e o sumă destul de consistentă prevăzută pentru fondurile nerambursabile în buget și depinde de ritmul de implementare a proiectelor", a spus Boloș.
Boloș a revenit la conducerea MIPE de la 23 decembrie 2024, anterior fiind ministru al Finanțelor din partea PNL. Acesta a mai deținut conducerea MIPE în perioadele aprilie 2022 - iunie 2023 și noiembrie 2019 - decembrie 2020.
Alocarea PNRR modificată este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro în împrumuturi, 13,6 miliarde euro în granturi) și acoperă 66 de reforme și 113 investiții (179 de măsuri), structurate în jurul a 16 componente, care conțin 518 jaloane și ținte
Renegocierea cu Comisia de săptămâna următoare vizează patru obiective
"Avem cu CE renegocierea PNRR. Avem patru obiective.
Primul obiectiv este să mutăm din sgmentul de împrumut în cel de grant proiecte care au un ritm de implementare bun, pentru ca să asigurăm absorbția grantului în totalitate.
Al doilea obiectiv vizează economiile de bani pe care le avem la investiții. Sunt situații în care valoarea contractată a grantului sau împrumutului din PNRR este sub valoarea bugetată. Avem mai mulți bani în bugetul din PNRR decât sunt în contractele de finanțare. Banii aceia vrem să-i relocăm spre valul renovării în principal și spre susținerea mediului de afaceri, mai ales pe componenta de digitalizare.Valul renovării vizează eficiența energetică la blocuri de locuințe, clădiri rezidențiale, eficiență energetică la IMM-uri.
Al treilea obiectiv este să mutăm termenele de implementare la investiții spre sfârșitul duratei de implementare a PNRR. Să nu riscăm penalități până la ultima cerere de plată. Dacă nu le mutăm și termenul este la final de an, Comisia spune <<Jos valoarea jalonului>>.
Al patrulea obiectiv este să ne revizuim țintele asumate acolo unde știm că nu putem face. De exemplu te-ai angajat să faci 5.000 de școli eficientizate energetic și nu poți să să faci decât 2.000 pentru că ești neputincios? Atunci trebuie să facem această revizuire noi înșine, pentru că altfel ratăm (jalonul, n.r.) și avem penalități pentru investiții.
MIPE vrea ca unele proiecte cu întârzieri de implementare să fie trecute pe alte tipuri de fonduri europene
Ministerul vrea ca pentru proiectele în derulare, termenele să fie extinse până la termenul limită al PNRR, 31 august 2026.
"Am făcut această analiză. Am propus ca pentru unele proiecte de investiții, termenele să fie amânate pentru 31 august 2026. Cele mai complexe proiecte de investiții rămân cele de infrastructură, care dau cele mai mari bătăi de cap. Și în politica de coeziune avem exact aceeași problemă, pentru că ritmul mediu anual pentru a absorbi toate cele 44 de miliarde de euro trebuie să fie în jur de 8 miliarde de euro pe an până în 2029, ceea ce creează probleme în asigurarea de cofinanțări și în demersurile pe care le facem pentru ca proiectele să fie finalizate. De exemplu loturile 2, 3 și 4 din proiectul de infrastructură feroviară Arad-Timișoara-Caransebeș propunem să fie înlocuite cu loturile cuprinse între Focșani-Bacău-Pașcani din lotul de autostradă A7, pentru că ritmul de implementare pe A7 este desul de bun. Ea e acum pe împrumut. Prin această mutare, avem ca obiectiv ca banii care sunt alocați ca grant pentru infrastructura feroviară, care înregistrează întârzieri, să fie absorbiți prin intermediul autostrăziii A7. E un exemplu", a spus ministrul.
Proiectele care ar fi scoase din PNRR din cauza întârzierilor, ar urma să fie mutate pe alte tipuri de fonduri europene, cum sunt cele de coeziune.
"Proiectul de infrastructură feroviară merge înainte. Gândirea noastră este să facem diligențele pentru a-l trece pe politica de coeziune. Acesta este unul dintre subiectele pe care vrem să le discutăm în săptămâna 17-21 februarie la Bruxelles. În urma acestui switch, să putem trece în politica de coeziune proiecte care acum sunt finanțate prin PNRR', a afirmat Boloș.
