Criza energetică va trimite oricum Europa în recesiune, întrebarea este cât de rea va fi aceasta. ING se așteaptă ca economia zonei euro să scadă cu 1-3% în cazul unei încetări totale a livrărilor de gaze din Rusia.
Țările europene au început să reducă substanțial consumul de gaze naturale, în condițiile creșterii abrupte a prețurilor. Germania și-a redus consumul cu 10-15% în al doilea trimestru al acestui an comparativ cu media ultimilor 10 ani, în timp ce în Olanda scăderea a fost de 30% față de media anilor 2019-2021, arată o analiză a ING Economics.
Livrările de gaz din Rusia s-au redus puternic în ultimele două trimestre față de media precedenților cinci ani la circa jumătate și chiar o treime în ultima perioadă. Rusia a închis recent până la 20% din capacitate robinetul Nord Stream 1 către Germania.
Scăderea intrărilor de gaz din Rusia reprezintă 15% pentru trimestrul 1, respectiv 25% pentru trimestrul 2, din consumul istoric al Europei, în condițiile în care de la Est sunt aduse 40-45% din gazele consumate.
”Credem că impactul negativ al unui embargo total al gazului rusesc asupra economiei zonei euro va fi între 1 și 3% din PIB pe termen scurt începând de acum”, arată analiștii ING, care avertizează însă că cifra reală ar putea fi greu de estimat, având în vedere experiența ultimilor ani cu privire la modul în care funcționează modelele macro într-o criză cu ramificații întinse cum a fost cea COVID.
Scăderea PIB vine oricum peste așteptata recesiune generată și de criza energetică în curs.
”După ce am văzut un impact substanțial și cu o diferență de la țară la țară și având în vedere că ne așteptăm deja la o recesiune ușoară, această evoluție ar fi suficientă pentru a duce la o recesiune în toată regula. Este foarte clar că o oprire completă a gazului va răni Europa. Încercarea de a o evita printr-un plan credibil de reducere a consumului este crucială”, arată analiștii ING.
O parte din importurile rusești au fost suplinite din importuri pe mare de gaz lichefiat (GNL) și din alte surse de import prin conducte, în timp ce pentru generarea de electricitate s-a folosit mai mult cărbune sau chiar petrol.
Comisia Europeană estimează că 60% din gazul rusesc poate fi înlocuit din alte surse în decurs de un an. ING consideră procentul fezabil, din moment ce procesul de substituire este deja ridicat, se construiesc tot mai multe terminale GNL și sunt instalate mai multe capacități de producție solară și eoliană.
”Am văzut, de asemenea, dezbaterea privind schimbarea combustibilului evoluând rapid în timp. Redeschiderea centralelor pe cărbune este acum acceptabilă, și extinderea duratei de viață a centralelor nucleare nu mai este considerată tabu în Germania”, arată analiza ING. Mai mult, și redeschiderea exploatării zăcământului din Groningen, cel mai mare din Europa de Vest, ar putea fi luată în considerare de autoritățile olandeze în condițiile creșterii accelerate a facturilor, respectiv a potențialului de profitabilitate ridicată.
Țările europene au agreat o reducere voluntară cu 15% a consumului de gaz, ceea ce ar suplini importurile de gaz rusesc.
”În mod ironic, decizia Rusiei de a tăia fluxul de gaze prin Nord Stream 1 din nou la 20% va ajuta guvernele să atingă obiectivul. Duce la un nivel al prețurilor în care piața vă tăia de una singură cererea. Astfel că șansele raționalizării consumului de către guvern au scăzut. Jucătorii industriali vor decide dacă sunt dispuși în continuare să plătească prețul. Câte vreme sunt, atunci probabil că vor primi gazul. Restul lumii cel mai probabil va fi mult mai puțin dispusă să plătească același preț, câtă vreme au alternative precum cărbunele la dispoziție”, arată ING.
O discuție care rămâne deschisă este legată de schemele care vizează prețul plătit de populație. O limită prea joasă a prețului ar impulsiona în continuare consumul – adică temperatura în locuințe nu va scădea, dar cerea ridicată ar pune presiune pe prețurile din piață (prețuri care în cele din urmă trebuie plătite de cineva) și pe consumatorii industriali -, în timp ce o plafonare la un preț prea ridicat sau la piață ar apăsa grav veniturile gospodăriilor, mai ales a celor mai sărace.
Sectoarele care utilizează intensiv gazul, cu excepția celui energetic, generează 6% din produsul intern brut al UE. Pentru că multe dintre aceste sectoare sunt la baza liniilor de aprovizionare, o scădere a producției are tot felul de efecte de runda a doua care duc la prețuri mai mari în alte sectoare și la probleme de aprovizionare, arată ING. Unele companii au redus sau sistat deja producția industrială și altele vor lua măsuri similare. O scădere a produselor intermediare sau finite va duce la importuri mai mari, câtă vreme există cerere, cum este cazul fertilizatorilor pentru agricultură. Alte sectoare, mai ales cele orientate către consumatori, vor fi lovite de o scădere a cererii ca urmare a puterii mai mici de cumpărare.
”Cu cât durează mai mult prețurile mari la energie din Europa, cu atât crește presiunea pe competitivitatea europeană. Situația curentă prezintă un stimul pentru investiții în producția industrială intensiv energetică din regiuni precum America de Nord sau Orientul Mijlociu.”
Impactul este diferit de la țară la țară. Olanda este așteptată să fie afectată mai ales de efecte de runda a doua – consumul ar urma să scadă cu un sfert dacă vremea este una normală în această iarnă, ceea ce ar permite să furnizeze gaz și Germaniei. Germania, pe de altă parte, este cel mai mare consumator de gaz rusesc, gaz care nu merge doar în industrie, ci și la încălzirea populației în proporție de 30%, în condițiile în care jumătate din apartamente folosesc această sursă de energie. Italia și-a redus importurile de gaz rusesc cu o treime și caută alternative suplimentare, mai ales GNL și repornirea centralelor pe cărbune. Ungaria, care este una dintre țările cu cea mai mare dependență de Gazprom, a agreat un nou acord de furnizare cu Rusia și ar urma să fie alimentată prin Serbia în cazul în care conductele care merg spre Vest vor fi goale.
România are cea mai redusă dependență din regiune Europei Centrale și de Est, grație producției interne (care acoperea 80% din consum în 2020), însă tot are nevoie de importuri pentru a acoperi consumul. În această iarnă, producția internă și depozitele ar putea asigura doar consumul populației și al entităților de maximă importanță, arată unele estimări.
