„Economia germană este în cădere liberă, iar guvernul nu reacționează cu determinarea necesară”, a denunțat într-un comunicat Peter Leibinger, președintele Federației Industriilor Germane (BDI), subliniind că sectorul secundar se află la sfârșitul anului 2025 „în fața unui minim dramatic”.
Comunicatul acestei organizații este cel puțin alarmist și critic la adresa cancelarului Friedrich Merz, un conservator aliat cu social-democrații într-o coaliție guvernamentală nepopulară.
Aceasta a ajuns la putere în primăvară, după alegerile legislative marcate de ascensiunea extremei drepte, scrie G4Media.ro.
„Ne așteptăm ca în acest an producția să scadă cu 2%, ceea ce înseamnă că producția industrială va înregistra o scădere pentru al patrulea an consecutiv. Nu este vorba de o criză economică temporară, ci de o scădere structurală”, subliniază BDI, care solicită autorităților o „schimbare de direcție în politica economică, cu priorități clare pentru competitivitate și creștere”. „În al treilea trimestru, producția a scăzut din nou cu 0,9% față de trimestrul anterior și cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut”, a remarcat această federație.
Merz a promis reforme și simplificare birocratică
Mult timp un model în Europa dezindustrializată, Germania s-a bucurat de o sănătate economică insolentă în anii 2010, datorită unui model economic bazat pe exportul de produse cu valoare adăugată ridicată, provenite din fabrici care funcționau la capacitate maximă datorită gazului rusesc ieftin.
Însă pandemia de Covid-19, creșterea costurilor energiei după invazia rusă în Ucraina, lipsa inovării, concurența chineză și, acum, taxele vamale americane au erodat fundamentele industriei germane, transformând treptat prima economie europeană în omul bolnav al continentului.
Conștient de această criză profundă, cancelarul Merz a promis o serie de reforme și o simplificare a birocrației atât în Germania, cât și în Europa, deoarece, potrivit întreprinderilor, reglementările prea complexe frânează inovarea și cresc costurile de producție.
Pentru industriașii germani, guvernul federal nu acționează însă suficient de repede. „Fiecare lună fără reforme structurale decisive va costa și mai multe locuri de muncă”, estimează BDI.
