Guvernul român a continuat lupta la nivel înalt împotriva corupției, iar reprezentanți publici importanți și oameni de afaceri au fost anchetați și urmăriți cu succes, însă, în pofida unor progrese, corupția a rămas o problemă, scrie Departamentul de Stat american în secțiunea a patra a Raportului cu privire la practicile în domeniul drepturilor omului în România din 2016, subliniind că mita a rămas un lucru obișnuit în sectorul public.
CORUPȚIA
Legile nu au fost implementate întotdeauna eficient, iar oficiali, inclusiv judecători, s-au angajat uneori în practici corupte în deplină impunitate, se arată în secțiunea a patra a raportului, intitulată ”Corupția și lipsa de transpentă a Guvernului”, potrivit News.ro.
”Imunitatea față de urmărirea penală a unor actuali și foști miniștri, care au fost de asemenea membri ai Parlamentului, a blocat în unele cazuri anchetele”, subliniază diplomația americană.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a continuat să ancheteze cazuri de corupție împlicând oficiali politici, din sistemul judiciar și administrativ într-un ritm constant, de-a lungul lui 2016, se arată în raport.
Până la 31 octombrie, tribunalele au pronunțat 264 de condamnări definitive vizând 676 de inculpați în cazuri instrumentate de DNA. În aceeași perioadă a lui 2015, au fost pronunțate 239 de condamnări definitive vizând 785 de inculpați, potrivit diplomației americane.
Între inculpații condamnați se află un ministru și un adjunct de ministru, cinci membri ai Parlamentului, 12 judecători, patru procurori, zece primari, șase generali și un comandant din cadrul Ministerului Apărării Naționale, dar și 44 de polițiști, precizează Departamentul de Stat.
Până la aceeași dată, DNA a trimis în judecată 284 de cazuri privind 914 inculpați, dintre care 48 au fost inculpați în urma unor înțelegeri cu procurorii. Între ei se află un fost președinte al Camerei Deputaților, 16 membri ai Parlamentului, un fost ministru, doi adjuncți de ministru, șapte judecători, opt procurori, 18 primari și 47 de ofițeri de poliție, potrivit raportului.
Tot până în octombrie, procurori DNA au dispus confiscări în valoare de 292 de milioane de euro (321 de milioane de dolari), iar tribunalele au dispus confiscarea a 29,3 milioane de euro (32,2 milioane de dolari) în cadrul unor cazuri DNA.
Tribunalele au achitat 64 de inculpați până la 1 septembrie, iar verdictele în cazuri de corupție au fost adesea contradictorii, unele sentințe diferind mult în cazul acelorași infracțiuni.
Aplicarea procedurilor judiciare a întârziat în principal din cauza unor probleme procedurale și administrative, în special cu privire la confiscări, notează Departamentul.
CONFLICTUL DE INTERESE
Conflicte de interese, nerespectarea normelor de conduită etică și ”necinstea generală” a funcționarilor publici au rămas în continuare probleme în toate cele trei ramuri ale guvernării, denunță Departamentul de Stat american.
”Corupția era larg răspândită în achizițiile publice”, afirmă diplomația americană, care precizează că președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege cu privire la un ”mecanism software cuprinzător” împotriva unor eventuale conflicte de interese în licitațiile publice.
”Mita a fost un lucru obișnuit în sectorul public, în special în domeniul îngrijirilor de sănătate”, se subliniază în raport, în care se adaugă că organisme guvernamentale aplică sancțiuni cu întârziere, iar corpurile de inspecție ale acestora au fost în general inactive.
Până la 31 octombrie, DNA a trimis Parlamentului șase cereri în vederea aprobării arestării preventive a șase membri ai Legislativului. Acesta a probat trei cereri și a respins trei. DNA a cerut totodată legiutorului să ridice imunitatea în cinci cazuri, în vederea anchetării unor actuali și foști membri ai Cabinetului, dar acesta a aprobat trei solicitări, a respins una, iar un membru al Parlamentului a demisionat pentru a renunța la imunitate.
DECLARARAE AVERILOR
Legea abilitează Agenția Națională de Integritate (ANI) să administreze și să verifice declarațiile financiare ale tuturor oficialilor și să monitorizeze eventuale conflicte de interese, se arată în raport, care adaugă că legea stipulează că agenția poate identifica ”discrepanțe semnificative” între venitul unui oficial și bunurile pe care le deține, de la un prag de 45.000 de lei (11.000 de dolari) în sus, și permite confiscarea bunurilor nejustificate.
Mecanismul de confiscare a ”bunurilor nejustificate” a fost ”greoi”, apreciază Departamentul de Stat.
Până la 25 octombrie, ANI a identificat 23 de cazuri de ”discrepanțe semnificative”, însumând 8,1 milioane de lei (peste 1,9 milioane dolari). Între cei 23 de oficiali se află un senator, un fost membru al Parlamentului, un primar, opt funcționari publici de rang înalt, un fost procuror de rang înalt, un consilier local și cinci funcționari publici în funcții de execuție, se precizează în raport.
Până la aceeași dată, ANI a identificat 216 cazuri de incompatibilități, 105 cazuri de conflicte de interese, 42 de cazuri de conflicte de interese de natură penală, iar 16 alte cazuri indică puternic infracțiuni penale sau de corupție.
ACCESUL LA INFORMAȚII PUBLICE
Reprezentanți ai unor instituții media, precum Press One, EurActiv și Timpolis, s-au plânes că Guvernul a refuzat să le ofere informații publice pe care le-au cerut despre misiunea, programele, angajații și cheltuielile Academiei Naționale pentru Științele Securității, notează diplomația americană.
Aceste publicații au acuzat că Academia este o instituție-fantomă, finanțată cu fonduri publice, prin care se plătesc salarii unor politicieni și oficiali de rang înalt cu legături în sectoarele securității și aplicării legii.
Guvernul nu a respectat, adesea, legea care cere transparență în luarea deciziilor, critică Washingtonul.
Departamentul pentru servicii online și design din cadrul biroului premierului este însărcinat cu coordonarea și implementarea planului de acțiune Parteneriatul în vederea deschiderii Guvernului, în coordonare cu ONG-uri. Parteneriatul a înregistrat un oarecare succes în sporirea volumului de date deschise și în învășarea cetățenilor să folosească aceste date, se arată în raport, în care care menționează totodată că Guvernul a adoptat în august un plan de acțiune în acest domeniu pentru perioada 2016-2018.
”În pofida faptului că serviciile de informații au transferat majoritatea dosarelor Securității din perioada comunistă Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, puterile colegiului au rămas limitate, deoarece legea nu-i permite să emită verdicte cu caracter constrângător cu privire la dosare ale colaboratorilor Securității”, mai deplânge Departamentul de Stat.
