Rivalitatea în creștere dintre China și SUA a depășit în 2021 conflictele economice și geopolitice și a frizat de-a dreptul confruntarea ideologică, cu definiții opuse despre democrație și reproșuri reciproce în privința modelelor politice ale celor două țări.
Această dispută a devenit evidentă odată cu boicotul diplomatic american al viitoarelor Jocuri Olimpice de Iarnă de la Beijing din 2022 sau cu "Summitul pentru Democrație", organizat de Washington în această lună cu scopul de "a face față amenințărilor cu care se confruntă națiunile libere", amintește EFE, preluat de Agerpres.
Tematica summitului și-a avut originea într-o declarație a președintelui american Joe Biden care, la scurt timp după sosirea la Casa Albă, a declarat: "Democrația nu este accidentală. Trebuie s-o apărăm, să luptăm pentru ea, s-o întărim, s-o reînnoim".
Lista țărilor invitate - și, mai ales, a celor absente - a reprezentat o adevărată declarație de intenții. Rusia și China au fost excluse, în schimb a fost invitat Taiwanul, unul dintre principalele puncte de fricțiune dintre Washington și Beijing.
În semn de protest, ambasadorii Rusiei și Chinei s-au plâns înaintea summitului că reuniunea nu va face decât "să alimenteze confruntarea ideologică" și să genereze "noi linii de divizare".
Democrația nu este precum Coca-Cola
Beijingul insistă că și China este o democrație - cu un "caracter reprezentativ diferit" de cel al Occidentului -, în pofida faptului că regimul comunist nu permite existența mecanismelor independente care să tragă la răspundere puterea.
"Democrația nu este precum Coca-Cola, care trebuie să aibă același gust peste tot. China este o democrație în toată regula", a susținut în aprilie ministrul de externe chinez Wang Yi, care a cerut Washingtonului "să respecte" sistemul "ales de poporul chinez".
În paralel, propaganda chineză insistă asupra faptului că democrația americană este "în declin", că este "controlată de plutocrați" și că "a dat greș" în a obține o formă de guvernare "efectivă".
"Mare parte din neîncrederea care există între China și SUA provine din apariția unei concurențe ideologice. Cele două țări au valori opuse", apreciază pentru EFE expertul Tong Zhao de la Universitatea Tsinghua.
Potrivit expertului, această problemă "de fond" nu are o soluție rapidă: "Țările occidentale prețuiesc libertatea individuală și separația puterilor în stat, în timp ce sistemul chinez promovează centralizarea în jurul unei autorități naționale", remarcă expertul chinez.
Răsună tobele unui nou Război Rece
Sosirea democratului Biden la Casa Albă, în ianuarie 2021, nu a atras după sine o calmare a tensiunilor bilaterale, care s-au menținut, chiar dacă într-o manieră mai sofisticată, după războiul comercial feroce și schimbările bruște care au caracterizat mandatul președintelui republican Donald Trump (2017-2021).
Ambele state se mențin pe poziție în ceea ce ele consideră a fi "liniile roșii" ale fiecăruia, iar o dovadă în acest sens a fost schimbul de reproșuri amare din timpul primei întâlniri dintre șefii diplomațiilor celor două țări, desfășurată în martie în statul american Alaska.
Cu acel prilej, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a subliniat că "a avea forță nu este sinonim cu a avea dreptate" și a criticat Beijingul că a luat măsuri care "amenință ordinea (mondială) bazată pe reguli".
Cel mai înalt responsabil pentru diplomație al Partidului Comunist Chinez, Yang Jiechi, a contraatacat și a apreciat, într-un discurs incendiar, că "SUA nu se pot adresa Chinei de pe o poziție de forță" și nici nu au dreptul să critice țara asiatică pentru ambițiile sale în Marea Chinei de Est, pentru presupusele abuzuri asupra drepturilor omului în regiunea Xinjiang, majoritar musulmană, sau pentru pierderea libertăților în Hong Kong.
Beijingul insistă că Washingtonul trebuie "să renunțe la mentalitatea de Război Rece" și pledează pentru "coexistență pașnică". Însă competiția ideologică are consecințe asupra sferelor de influență ale celor două țări, notează EFE.
Andrew Yao, cercetător la centrul de studii Brookings, avertizează că unele guverne din regiune ar putea "opta" pentru apropierea de unele puteri care, precum China, sunt mai puțin înclinate "să predice" asupra idealurilor democratice, așa cum o fac SUA.
Neîncrederea nu va dispărea
Relațiile au părut să se mai detensioneze odată cu eliberarea directoarei financiare a Huawei, Meng Wanzhou, care a revenit în China în virtutea unui acord cu autoritățile americane, care ceruseră extrădarea ei din Canada pentru un caz de fraudă. În același timp, China a eliberat doi canadieni pe care îi condamnase pentru "furt de secrete de stat".
Această măsură a deschis calea unei noi reuniuni, în Elveția, între reprezentanți ai celor două țări care, la rândul său, a condus la sfâșitul lunii noiembrie la prima întrevedere oficială între Biden și președintele chinez Xi Jinping.
Cei doi lideri s-au întrecut în a face paradă de bune intenții în timpul unei teleconferințe de trei ore la care au discutat despre modalități de a ține în frâu rivalitatea dintre cele două țări pentru a evita ajungerea la un conflict major.
Însă niciunul dintre ei nu a cedat, în special în ceea ce privește Taiwanul, insulă revendicată de China și pe care SUA au promis s-o protejeze; sau în ceea ce privește securitatea în regiunea strategică Indo-Pacifică, unde ambele țări au interese.
"China vrea să-și apere interesele cu orice preț, dar nu va intra în niciun război. Nu cred că va invada Taiwanul", apreciază expertul Jean-Pierre Cabestan, de la Universitatea Bautista din Hong Kong. Totuși, Cabestan este de părere că un "nou Război Rece a început deja".
Tong este de acord cu el: "Niciuna (dintre țări) nu dorește un conflict militar, însă suspiciunile nu vor dispărea. Și lupta pentru (impunerea propriului) discurs se va intensifica, iar disputele vor fi din ce în ce mai greu de evitat".
