După guvernele și companiile din Bulgaria și Ungaria, se pare că și cele din Austria, inclusiv OMV, preferă siguranța gazului rusesc din TurkStream în detrimentul incertitudinii gazului românesc din Marea Neagră. Cel mai îngrijorător pentru România este că și CEO-ul OMV, principalul acționar al Petrom, care ar trebui să adopte în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat decizia finală de investiție în ceea ce privește Neptun Deep, pare că preferă la rândul său viitorul gazoduct prelungire a TurkStream care ar urma să ocolească România.
Visul politicienilor autohtoni ca gazul produs autohton să rămână în România s-ar putea îndeplini, numai că acesta, în special cel din Marea Neagră ar putea zace în continuare pe fundul mării. Motivul: iritate de politica “patriotică” protecționistă a actualei coaliții de guvernare, statele vecine nu mai par interesate nici de gazul offshore românesc, dovadă eșecul ultimei licitații Transgaz, nici de construirea celei de-a doua fază a BRUA. Bulgaria, Ungaria și Austria sunt, în prezent, mai mult interesate de gazul rusesc care va ajunge în Europa prin Turkstream.
Recent, ministrul român al Energiei a declarat în fața deputaților din Comisia de Industrii că Guvernul trebuie să aibă discuții cu oficialii Comisiei Europene, pentru că în acest moment România este singurul stat, din cele patru “implicate”, care lucrează la proiectul BRUA.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Faptul că viitorul exploatării gazului din Marea Neagră stă sub semnul întrebării este confirmat de declarația făcută acum la Moscova de CEO-ul OMV, Rainer Seele. “Sunt interesat în orice gazoduct care ajunge în Austria. Orice gazoduct care ajunge în Austria este un gazoduct bun”, a declarat, potrivit agenției ruse Tass, Seelem, răspunzând la o întrebare privind un eventual interes al OMV în TurkStream 2.
Profit.ro a anunțat că Bulgartransgaz a înregistrat deja un hub regional de gaze, creând o filială, "Gas Hub Balkan" EAD, care va opera viitoarele platforme de tranzacționare, create în parteneriat cu operatorul bursei austriece de profil, CEGH. Potrivit ministrului bulgar al Energiei, Temenuika Petkova, Guvernul de la Sofia intenționează ca, pe termen lung, 49% din acțiunile "Gas Hub Balkan" EAD să fie acordate investitorilor privați - consumatori industriali, operatori de rețele de distribuție a gazelor sau traderi.
Potrivit studiului de fezabilitate realizat de Comisia Europeană, viitorul hub va fi tranzitat de 45,5-61,3 miliarde metri cubi de gaz anual (la lângă gazul rusesc din TurkStream, adăugându-se cel din TANAP), iar finanțarea europeană a hub-ului balcanic va fi de aproximativ un milion de euro, dintr-un total estimat la 2 milioane de euro.
Producătorii autohtoni de gaze naturale, în special cei care dețin licențe în Marea Neagră, au primit în luna februarie o nouă lovitură ca urmare a acordului la care au ajuns statele membre ale Uniunii Europene asupra modificării directivei gazelor promovate de președinția României la Consiliului UE, care a dat practic undă verde prelungirii gazoductului TurkStream în Europa. În numai două săptămâni de la închiderea acestui dosar de către președinția României, Gazprom a obținut deja primele avize de construire a prelungirii TurkStream atât în Bulgaria, cât și în Serbia.
Ca și cum n-ar fi fost suficiente prevederile fiscale ale Legii offshore și plafonarea prețului gazelor prin OUG 114, producătorii autohtoni de gaze au mai încasat o lovitură de la actualul guvern. Directiva gazelor negociată de România transformă Sofia într-un hub regional, având, în ceea ce privește TurkStream, o poziție similară celei a Germaniei în ceea ce privește Nord Stream 2. Chiar dacă viitorul gazoduct va trebui să respecte reglementările europene în ceea ce privește rezervarea de capacitate, Bulgaria va putea face excepții, cel puțin până în momentul în care investitorul, Gazprom sau companiile pe care le deține, își va recupera investiția.
Pentru România, noua poziție strategică a Bulgariei este importantă pentru simplul motiv că, în cazul în care ar fi declanșată producția în Marea Neagră, consumul intern nu este suficient pentru a acoperi viitorul nivel al producției. Producătorii autohtoni de gaze vor fi astfel obligați să găsească piețe externe, dar și rute de transport, disponibile. Față de momentul prezent, ei vor avea de-a face și cu concurența gazului rusesc din TurkStream, cu costuri de producție mult mai mici decât cele din Marea Neagră, amplificate și de noile impozite impuse prin Legea offshore.
În plus, în cazul în care prima moleculă de gaz rusesc ajunge în Bulgaria prin intermediul TurkStream, concurența prețului acestuia va atârna greu asupra deciziei finale de investiție care ar urma să fie adoptată de OMV Petrom și EXXON. Producția din Marea Neagră nu numai că trebuie să fie una care poate fi vândută la un preț mai mare decât costul de producție, dar ea va trebui să suporte și concurența prețului gazului rusesc.
