Cifrele macro ale României s-au deteriorat în ultimii ani, dar situația nu este fără scăpare. Mai periculoasă este însă posibilitatea unei recesiuni la nivel european care să gripeze și economia românească. Primele semne se văd deja în industrie, care e în scădere accelerată de afaceri, dar și de personal, afectată de situația din zona euro, în special din Germania. Dacă lucrurile se deteriorează în aceleași ritm, închiderea bugetului pe anul următor și mai departe s-ar putea dovedi foarte dificilă.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
România are destule probleme cu echilibrele economice interne. Bugetul e deja pe un deficit de 2,1% din produsul intern brut la 8 luni, mai mare cu jumătate în termeni nominali față de perioada corespondentă din 2018. Deficitul de cont curent a sărit de 7 miliarde de euro în același interval și se apropie de 5% din PIB. Peste acest lucru vine impactul major estimat din Legea pensiilor în 2020 și mai ales 2021, care ar putea dubla deficitul bugetar.
Ministrul demis al Finanțelor punea pariu, înainte de moțiunea care a dat jos PSD de la guvernare, că următorul Cabinet nu are cum să închidă bugetul pe anul viitor fără tăieri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Dincolo de avertismentele politice ale lui Orlando Teodorovici, problemele de cifre interne ar putea fi rezolvate fără mari ajustări în condițiile unei creșteri economice de 5-6% în 2019-2021, așa cum estima Comisia de Prognoză în luna mai. Însă lucrurile devin mai dificile dacă luăm în calcul evoluțiile externe.
Creșterea economică a României încetinește vizibil și se va plasa, cel mai probabil, sub prognoza oficială de 5,5% la finele anului. Dar mai grav este că industria românească este afectată de scăderea industriei la nivel european, mai ales din Germania, principalul partener de comerț.
Datele privind evoluția firmelor din industria din zona euro arată cel mai redus nivel de activitate de după octombrie 2012. Indicatorul Purchasing Managers Index, publicat de IHS Markit, este de 8 luni în teritoriul de contracție și arăta în septembrie cele mai rapidă contracție a comenzilor noi din ultimii 7 ani.
Germania, principala economie a UE, prezintă cele mai proaste date de după 2009 – când se afla în recesiune economică, dar în contracție la nivelul industriei sunt și Italia, Spania și Austria. În Germania, comenzile noi au scăzut la cel mai redus nivel din ultimul deceniu și acest lucru se vede și în tăierea efectivelor de angajați pentru a șaptea lună la rând.
Evoluțiile economice din Europa au speriat Banca Centrală Europeană, care a anunțat noi măsuri de relaxare monetară și a transmis țărilor cu spațiu fiscal să cheltuiască mai mulți bani.
Cum România este o economie mică și deschisă, integrată la lanțul de producție manufacturier european, semnele evoluțiilor din Germania – care ar putea intra cel puțin într-o recesiune tehnică – se văd din ce în ce mai puternic și aici, chiar dacă cu o ușoară întârziere.
Industria a luat-o la vale, invers față de prognoza oficială
CNP estima o contribuție la creșterea economică de 1,3 puncte procentuale a industriei, a doua cea mai mare după servicii (3,3 pp), în condițiile în care avansul real al produsului intern brut era estimat la 5,5% în acest an. În termeni de producție, industria ar fi trebuit să crească în acest an cu 5,2%.
În realitate avem o scădere de 1,9% în primele 8 luni ale lui 2019, comparativ cu perioada similară din 2018. Totodată, în august din anul curent față de cel precedent scăderea este de 6,7% și ritmul de contracție se adâncește de la lună la lună!
Industria este ramura economică ce generează circa un sfert din economie și angajează 27% din salariați.
Industria prelucrătoare, care angajează una din cinci persoane, era tot în scădere, cu o contracție de 1,2% în primele 8 luni și de 4,1% față de august 2018.
Producția de autovehicule, piese și echipamente rămâne pe plus, cu un avans de 3,9% la 8 luni, dar dinamica este în scădere vizibilă – în august 2018 față de august 2018 a trecut pe o scădere de 0,2%.
„Perspectiva pe termen scurt pentru producția industrială este negativă. Evoluțiile externe nu sprijină producția locală, încrederea în industrie este la niveluri scăzute și comenzile noi din manufactură abia au reușit să crească în august (+1,3% anual în termeni nominali). Ne așteptăm la o contribuție negativă a producției industriale la evoluția din acest an a creșterii economice”, arată analistul BCR Eugen Sinca, într-o notă pentru investitori.
Pentru anul viitor, contribuția industriei la PIB era estimată la 1,1 pp, dintr-o creștere totală de 5,7%, dar această evoluție pare și ea în pericol.
Numărul salariaților din industrie a ajuns la cel mai mic nivel de după decembrie 2016
Numărul salariaților din industrie scade aproape neîntrerupt începând după martie 2018 și a ajuns la un efectiv de 1.357 de mii de persoane, cu circa 40.000 sub nivelul de vârf. Totodată, efectivul salariaților a ajuns în august la cel mai redus nivel de după decembrie 2016.
Efectivul salariaților din industria manufacturieră a scăzut cu peste 41.000 față de perioada de vârf și circa 19.000 față de ianuarie și este doar ușor peste nivelul din decembrie 2016, cu un total de 1.153 de mii.
Mare parte din scădere vine din industria fabricării articolelor de îmbrăcăminte, care a pierdut 28.000 de locuri de muncă (peste 20%) față de ianuarie 2016, acesta fiind și unul dintre cele mai sensibile sectoare la creșterea salariului minim din ultimii ani. Pe de altă parte, de la începutul anului, locuri de muncă în atelierele de croitorie au scăzut cu circa 5.000 și cu circa 12.000 față de martie 2018, astfel că nu toată scăderea vine din aceste slujbe prost plătite.
În industria auto, de pildă, locurile de muncă au scăzut cu 24.000 față de martie 2018 și cu peste 10.000 de la începutul anului, fiind la cel mai redus nivel după noiembrie 2015.
Situația arată mult mai bine în sectoare precum construcțiile – unde facilitățile fiscale de la începutul acestui an au avut un impact major – și în comerț, stimulat de creșterea consumului populației.
În construcții a crescut efectivul salariaților de la finele anului trecut cu peste 16.000 de oameni la aproape 398.000, în timp ce în comerț avansul a fost de circa 8.000 la 801.000. Aceste sectoare sunt, însă, vulnerabile la încrederea consumatorilor și mediul de finanțare intern, astfel că ar putea fi și ele afectate de o scădere de durată a industriei care să se reverse în comerțul exterior și cursul de schimb.
Inflația salvatoare?
Cum Profit.ro a mai arătat, statul s-ar putea, însă, închide pe bugetul cash în acest an într-un deficit de 3%, chiar dacă creșterea economică reală e mai mică decât cea estimată. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care economia are o evoluție mai inflaționistă decât cea estimată, cu un deflator al PIB pus de Prognoză la 3,5% în acest an și 1,9% în următorul. Deflatorul reprezintă dinamica prețurilor din economie, nu numai a celor de consum, și este estimat de către INS.
Inflația de consum era estimată de CNP la 3,2% la finele anului – estimările BNR sunt în jurul a 4%, iar creșterea prețurilor producției industriale era estimată la 3,3% la finele anului.
Prețurile din industrie erau deja mai mari cu 3,3% în august față de august 2018 și cu 3% mai sus față de nivelul de la finele anului trecut.
Deciziile marilor bănci centrale de a trece din nou la politici de expansiune monetară ar putea cumpăra niște timp pentru România. Banca Națională nu prea are, însă, spațiu să reducă ratele de dobândă, având în vedere deficitul extern și inflația peste țintă, dar se bucură că diferențialul de dobândă reduce presiunea de depreciere a leului. Cum spunea, recent, guvernatorul Mugur Isărescu, politica monetară se întărește fără ca BNR să facă nimic.
