Inflația va rămâne în teritoriu negativ până la jumătatea acestui an, anticipează Banca Națională a României, care a prelungit intervalul în care vede scăderea prețului de consum față de cea mai recentă analiză, în care prognoza revenirea pe creștere după luna mai. Riscurile interne rămân politica fiscală și de venituri, în contextul anului electoral.
"Evaluările recente anticipează prelungirea până în luna iunie 2016 a valorilor negative ale ratei anuale a inflației, ca efect al scăderii cotei standard TVA și a altor impozite indirecte", se arată în comunicatul Consiliului de Administrație al BNR după ședința de politică monetară.
Pe plan extern BNR sesizează accentuarea incertitudinilor legate de redresarea economică a zonei euro, induse de tendința de slăbire a economiei Chinei și a altor economii emergente majore, precum și de tensiunile geopolitice, de natură să inducă riscuri la adresa creșterii economice interne. La acestea se adaugă evoluția prețului internațional al petrolului și creșterea volatilității piețelor financiare internaționale, precum și divergența între conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii.
CA-ul BNR a decis joi a decis, joi, menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei (8%) și în valută (12%) ale instituțiilor de credit.
BNR menționează că valoarea negativă a ratei anuale a inflației s-a mărit în primele două luni ale anului curent (-2,68% în luna februarie față de -0,93% în decembrie 2015) în principal sub impactul reducerii cotei standard a TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016.
Rata medie anuală a inflației IPC a fost de -1,1% în luna februarie 2016, în timp ce indicele armonizat al prețurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergență cu Uniunea Europeană – a înregistrat o rată medie anuală de -0,8%.
Dinamica anuală a PIB s-a menținut relativ înaltă și în trimestrul IV 2015, consemnând la nivelul întregului an o creștere de 3,7%, cel mai rapid ritm din perioada postcriză.
BNR mai notează că, din perspectiva cererii, consumul privat a constituit în continuare componenta determinantă a creșterii economice în trimestrul IV 2015. A fost vizibilă însă și o accelerare a investițiilor, pe fondul concentrării execuției cheltuielilor bugetare de capital către finele anului. Concomitent, contribuția negativă a exportului net a crescut.
Cele mai recente date statistice relevă, potrivit băncii centrale, menținerea dinamicii înalte a cererii de consum, sub efectul noii runde de stimulare fiscală și al creșterii veniturilor populației. Semnale mai puțin favorabile transmit decelerarea ritmului de activitate în industrie și construcții, dar și nivelul ușor mai scăzut al încrederii în economie. La nivelul sectorului industrial se remarcă, de asemenea, continuarea tendinței divergente a dinamicii productivității muncii și a celei salariale.
Cea mai recentă relaxare operată de BNR a avut loc în luna ianuarie, când a redus RMO în valută de la 14% la 12%.
Dobânda de politică monetară a fost redusă în mai anul trecut, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot în mai au fost diminuate și ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat însă recent semnale că banca centrală ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât se prognoza anterior, chiar în acest an, începând prin îngustarea coridorului simetric din jurul ratei dobânzii de politică monetară.
Deciziile vor fi influențate de estimarea privind creșterea inflației, pe fondul stimulării puternice a consumului.
Pe de altă parte, guvernatorul a anticipat că următoarea etapă de scădere a rezervelor minime obligatorii ar putea fi amânată pentru 2017, principala cauză fiind relaxarea politicii fiscale în 2016.
Creșterea dobânzii de politică monetară are efect asupra costului creditelor acordate de bănci, care s-ar putea scumpi.
Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidități la dobânda-cheie de 1,75% pe an, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităților permanente este de +/-1,5%. Astfel, băncile cu exces de lichidități primesc pentru depozitele ținute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanțarea prin intermediul facilității de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naționale o dobândă de 3,25% pe an.
