Terenul inclus în patrimoniul Clubului Sportiv Progresul, cunoscut în prezent drept Arenele BNR, este proprietatea bpncii centrale din 1946, iar în prezent Arena necesară o reconstrucție din temelii, BNR cerând încă din 2014 transferul de proprietate către Guvern a perimetrului destinat activităților sportive, transmite banca, după ce patrimoniul a constituit ieri subiectul de discuție al comisiei economice din Senat, la care a fost invitat și Ion Țiriac, cunoscut jucător de tenis și om de afaceri.
În contextul reluării discuțiilor legate de subiectul Arenele BNR, banca centrală precizează:
Terenul din str. Dr. Staicovici nr. 42-48 este proprietatea BNR din anul 1946, fiind dobândit printr-un act de vânzare-cumpărare de la Societatea de Dare la Semn București.
Arena Centrală de tenis, împreună cu alte construcții amenajate pe terenul BNR, a fost preluată în proprietate de către BNR, cu plată, în anul 1991, de la Ministerul Tineretului și Sportului.
Kasparov vine în premieră la București. Detalii AICI
La data preluării, starea construcțiilor și a terenului din jurul acestora era deplorabilă, necesitând investiții semnificative.
După anul 1991, BNR a realizat investiții în Arena Centrală și terenurile de antrenament în valoare de aproximativ 1.000.000 lei în prețuri curente (amenajare vestiare în anul 1997, tribuna metalică în anul 1999, instalație de nocturnă în anul 2000 etc.).
Totodată, până în prezent, BNR a înregistrat, în legătură cu Arena Centrală și terenurile de antrenament, cheltuieli cu întreținerea echipamentelor, instalațiilor și utilajelor din dotarea clădirilor și terenurilor Arenei BNR și a construcțiilor ce o deservesc, precum și cheltuieli administrative, în valoare de peste 5.000.000 lei în prețuri curente (igienizare și întreținere construcții, reparații și întreținere instalații și obiecte sanitare, reparații și întreținere instalații termice și electrice, reparații și întreținere utilaje, echipamente aer condiționat, sonorizare, alarmare și securitate, servicii de întreținere/curățenie specializate, servicii fito-sanitare, toaletare și plantare arbori, întreținere terenuri de tenis etc.). O latură importantă a acestor activități a fost reprezentată de salvarea și întreținerea celor peste 30 de exemplare de platani (plantați la sfârșitul secolului XIX), protejați de lege și parte a patrimoniului național.
Proprietatea BNR delimitată de străzile Dr. Staicovici - Dr. Lister găzduiește în principal activități de pregătire profesională și pentru funcționarea curentă a BNR, și nu este o bază sportivă în sine. În spațiul respectiv, pe lângă Arena Centrală de tenis și terenurile de antrenament, precum și terenul de fotbal – toate preluate de la MTS în 1991 – funcționează un centru de pregătire profesională, un spațiu restrâns de cazare cu circuit intern, două spații de alimentație cu circuit intern. În aceste locații se desfășoară în permanent diverse activități ale BNR și se organizează evenimente specifice în colaborare cu instituții financiare internaționale și cu parteneri academici interni și internaționali.
Începând cu anul 1991, competițiile de tenis organizate pe arena centrală și terenurile secundare (Cupa Davis, turnee internaționale din circuitele ATP și respectiv WTA, precum și alte turnee de tenis naționale și internaționale) au fost găzduite în regim de comodat, BNR punând la dispoziție cu titlu gratuit toate amenajările și dotările necesare.
În anul 2007 România a aderat la UE, iar Banca Națională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale. Legislația europeană obligă BNR să se canalizeze pe obiectivele strict specifice unei bănci centrale, respectiv stabilitatea prețurilor și, în paralel, stabilitatea financiară, ceea ce limitează capacitatea BNR să se implice financiar în activități care exced acestor obiective.
În prezent este necesară o reconstrucție din temelii a Arenei Centrale, din cauza unui cumul de factori obiectivi: uzura fizică a construcției edificate la începutul anilor `70; modificarea succesivă a standardelor privind siguranța în construcții, cu precădere modificarea survenită în anul 2016; creșterea exigențelor privind construcția de stadioane și arene sportive și organizarea de evenimente publice pe acestea, în special din perspectiva afluirii și defluirii de persoane.
BNR a inițiat demersuri încă din anul 2014 privind transferul de proprietate către Guvern a perimetrului delimitat de străzile Dr. Staicovici - Dr. Lister destinat activităților sportive, propunând o serie de soluții concrete. Astfel, au fost transmise scrisori către Guvernul României în iulie 2014, decembrie 2015 și mai 2017. BNR a avut și continuă să aibă toată disponibilitatea de a finaliza aceste demersuri, în condițiile legii.
Comisia economică din Senat, condusă de liberalul Daniel Zamfir, autorul legii dării în plată și cunoscut adversar al conducerii actuale a BNR, a solicitat Ministerului Tineretului și Sportului protocolul prin care, la 8 iulie, se transfera, în schimbul sumei de 51,4 milioane lei, care potrivit participanților la discuția de ieri, ar fi reprezentat la acea dată circa 233.000 de dolari, Clubul Sportiv Progresul, cu întregul patrimoniu și personal, către BNR. Semntarii protocolului erau ministrul de atunci al Sportului, Bogdan Niculescu-Duvăz, și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Potrivit protocolului citat de senator, BNR s-a obligat să să finalizeze toate lucrările de investiții începute la club în anii 1990 și se obliga să mențină cu prioritate destinația spațiilor preluate pentru activitatea sportivă de performanță și să colaboreze cu ministerul pentru organizarea de activități sportive interne și internaționale.
Întrebat care este starea actuală a Arenelor BNR, ministrul actual al Sportului, Marius-Alexandru Dunca, a precizat că a vizitat împreună că guvernatorul Isărescu baza sportivă și a constatat că este închisă de circa 3 ani, pentru că nu deține avizul Inspectiratului pentru Situații de Urgență.
Chestionat dacă a purtat cu guvernatorul BNR vreo discuție legată de cumpărarea bazei din nou de către minister, Dunca a precizat că Isărescu a invocat suma de 35 de milioane de euro ca estimare a valorii actuale a Arenelor BNR, care includ și fostul stadion de fotbal Progresul, un teren de tenis central și alte 9 terenuri adiacente, plus alte imobile.
Potrivit lui Dunca, în timpul mandatului premierului Ponta ar fi fost deschise discuțiile între Guvern și BNR cu privire la o eventuală înțelegere pentru transferul bazei sportive, dacă nu pe bani, în schimbul unor clădiri din centrul Capitalei pe care BNR le-ar putea primi drept compensație de la Guvern.
Dunca a invocat și un act al BNR de împroprietărire, datând chiar înainte de înființarea băncii centrale, în 1880, respectiv din 1865, când Al. I. Cuza acorda unui grup de englezi concesiunea înființării unei bănci de scont și emisiune numită "Banca României", care, patru ani mai târziu, a renunțat la privilegiul emisiunii, devenind o bancă de scont. În 1974, terenul respectiv ar fi fost preluat de la bancă cu scopul construirii unui teren de tenis.
În cadrul dezbaterii, omul de afaceri Ion Țiriac a amintit cu acest prilej că a fost nevoit să cedeze drepturile de organizare a turneului ATP (de tenis masculin) de la București pentru doi ani, fiind organizat în această perioadă la Budapesta, pentru că Arenele BNR nu corespund standardelor federației internaționale, iar cum BNR este proprietar, el ca organizator nu poate investi în terenurile de tenis în mod corespunzător.
Țiriac a arătat că în februarie 1990, când a revenit în România, a plătit Trustului de Construcții Carpați circa 400.000 de dolari pentru refacerea arenei de tenis, astfel încât echipele naționale să poată juca din nou acolo.
”Erau șobolani cât pisicile, ierburi și România trebuia să joace Cupa Davis. Eu personal am investit, de la mine, iar în februarie 1990 Trustul Carpați, în șase săptămâni, din groapă de gunoi a făcut bibelou”, a susținut Țiriac, amintind că la Progresul a copilărit, s-a format Ilie Năstase, iar împreună cu el au jucat acolo o finală de Cupa Davis.
Țiriac a declarat totodată că va încerca în instanță preluarea arenelor, pentru a fi date în folosința federațiilor sportive.
”Noi am ajuns la concluzia, după ce am calculat luni de zile cum s-a vândut această bază, cum a ajuns la dumnealor această bază, ce au făcut cu baza asta, și vreau să văd dacă cineva poate să se judece normal. După părerea multor legiști, această bază nu s-a vândut corect, această bază nu s-a vândut la un preț real. Am înțeles că l-au prins pe un ministru cu o damigeană de țuică și l-au băgat în pușcărie, darmite pentru o asemenea proprietate de 17 hectare, care trebuie să fie dedicată sportului și care i-a fost luată sportului 20 de ani și ceva gratis”, a afirmat Țiriac.
”BNR e un organism la care trebuie să ne scoatem pălăria, ne apără de tot ceea ce este rău, ne face să intrăm în lumea normală, dar din păcate nu este o entitate care să se ocupe nici de sportul de performanță, nici de sportivii de viitor. (...) Ce să facă cu terenul Isărescu, ce dracu' să facă cu stadionul ăla, nu are ce să facă, că juca numai secretarul de partid și nu mai știu cine o dată pe săptămână. Adun o sută de mii de semnături de la copii, părinți, într-o săptămână, să ne dea baza înapoi, dar nu cred că ăsta e drumul de parcurs”, a mai spus omul de afaceri.
Președintele comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir a afirmat că nu este acceptabil ca Guvernul să plătească BNR o astfel de sumă ”uriașă” și a arătat că mai degrabă va propune în Parlament o inițiativă legislativă prin care Arenele BNR să treacă din proprietatea BNR în proprietatea Primăriei Capitalei.
Varianta a fost primită cu scepticism de ministrul Sportului, care a arătat că un transfer de acest fel ar fi imposibil din punct de vedere legal.
Țiriac i-a avertizat pe parlamentari că mai deține drepturile turneului ATP doar până în decembrie, dată de la care turneul poate fi cumpărat de altcineva.
La comisia din Senat au fost invitați săptămâna viitoare reprezentanții BNR și ai ISU pentru o nouă discuție cu privire la baza sportivă.
