Banca Mondială a revizuit în scădere estimarea privind creșterea economiei României în 2022, cu 2,4 puncte procentuale față de previziunile din ianuarie, la 1,9%, avertizând că riscurile de încetinire, legate de războiul din Ucraina și evoluția variantelor de Covid-19, sunt ridicate, potrivit unei actualizări a prognozelor economice ale Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală.
Pentru 2023, Banca Mondială a îmbunătățit estimarea privind creșterea economiei românești cu 0,3 puncte procentuale, la 4,1%, în timp ce pentru 2024 este anticipat un avans al PIB de 4,3%, arată news.ro.
Instituția financiară prognonează că inflația din România va atinge în acest an un ritm de 9,8%, după 5,1% în 2021. Banca a menționat că inflația a atins în ianuarie un ritm de 8,4%, reflectând creșterile de prețuri, precum cele ale energiei.
”Soliditatea redresării va depinde de evoluția noilor variante de Covid-19 și de severitatea ostilităților din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esențială pentru un proces de redresare durabil, verde și incluziv”, se arată în raportul Băncii Mondiale.
Potrivit estimărilor financiare ale guvernului, într-un scenariu de absorbție 100%, fondurile pentru Redresare și Reziliență vor adăuga, în medie, în jur de un punct procentual la creșterea anuală a PIB-ului real al României între 2022 și 2026.
Cu toate acestea, ratele istorice de absorbție scăzută reflectă factori negativi substanțiali pentru un scenariu de absorbție ridicată.
Presiunile inflaționiste semnificative din partea energiei și a piețelor alimentare pun în pericol redresarea nascentă, necesitând un act de echilibrare atent din partea BNR.
O reducere substanțială a deficitului bugetar în 2022 este improbabilă, având în vedere că guvernul va trebui să sprijine redresarea economică concomitent cu macrostabilizarea economică.
Pe termen mediu, deficitul va urma o traiectorie descendentă, dar este probabil să rămână peste 3% din PIB. Ar trebui acordată o atenție reînnoită consolidării fiscale pentru a evita o creșterea nesustenabilă a datoriei publice pe termen mediu.
Se preconizează că sărăcia va scădea la nivelul de dinainte de criză până în 2024. Cu toate acestea, creșterea prețurilor la alimente și energie și scăderea veniturilor din remiteri ar putea însemna un proces mai lung de recuperare pentru segmentele vulnerabile ale populației în comparație cu altele, în următorii ani.
Un război prelungit în Ucraina poate împinge totuși creșterea în teritoriu negativ și poate duce la o agravare a sărăciei pe termen scurt.
