Economia românească ar urma să se contracte cu 5,7% în 2020, dar va înregistra o relansare de 4,9% în 2021, conform celei mai recente actualizări a prognozei economice (Economic Update) a Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală (ECA) publicate miercuri de instituția financiară internațională.
"Severitatea recesiunii și magnitudinea revenirii din 2021 vor depinde de evoluția crizei sanitare și răspunsul decidenților, de impactul stimulentelor economice și de consecințele stimulentelor adoptate la nivelul UE", subliniază Banca Mondială.
De asemenea, pentru a răspunde la consecințele pandemiei de COVID-19, Banca Mondială se așteaptă ca deficitul fiscal să ajungă la 9,1% din PIB în 2020, de la un nivel planificat de 3,6% din PIB înainte de criză. "O reducere substanțială a deficitului în 2021 este puțin probabilă deoarece Guvernul va trebui să sprijine procesul de revenire economică", precizează Banca Mondială. Instituția mizează anul viitor pe un deficit de 6,3% din PIB, scrie Agerpres
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În ceea ce privește riscurile și provocările cu care se va confrunta România, Banca Mondială susține că, pe termen scurt, principala provocare este ținerea sub control a crizei COVID-19 și limitarea consecințelor sale economice și sanitare. "O criză prelungită cu măsuri suplimentare de atenuare pentru a reduce transmiterea ar reduce perspectivele de creștere și ar amâna relansarea incipientă a activității, crescând în același tip șomajul și sărăcia", apreciază Banca Mondială.
Pe de altă parte, traiectoria pro-ciclică înregistrată de politica fiscală înainte de criza COVID-19 a agravat constrângerile fiscale, reducând încrederea investitorilor și majorând costurile de finanțare. "În plus, dacă majorarea pensiilor cu 40%, adoptată recent de Parlament, nu va fi inversată, aceasta ar afecta în mod serios stabilitatea macroeconomică și, pe termen scurt, ar conduce la o retrogradare a ratingului suveran al României", avertizează Banca Mondială.
Un alt risc îl reprezintă gradul redus de absorbție al fondurilor europene, ceea ce în opinia Băncii Mondiale pune sub semnul întrebării capacitatea României de a profita de fondul de relansare al UE, care este unul dintre principalele motoare ale relansării economice.