Decizia Fitch de a revizui perspectiva României la negativă reflectă nu doar o criză politică, ci și una de încredere financiară, care va avea consecințe profunde asupra economiei naționale. În acest moment, ratingul de țară BBB-, cel mai scăzut în categoria investment grade, ne lasă la limita de a fi considerați o economie cu risc ridicat. Dacă tendințele actuale persistă, există riscul să coborâm în categoria junk, ceea ce ar amplifica semnificativ costurile de finanțare externă și ar afecta grav percepția investitorilor asupra stabilității României, atenționează Veronica Duțu, consultant fiscal, într-o discuție cu Profit.ro.
Ea a explicat că deficitul bugetar proiectat pentru 2024, de 8,2% din PIB, este un semnal alarmant pentru piețele financiare. „Comparativ, media deficitului pentru statele cu rating BBB este de aproximativ 3%, ceea ce ne plasează într-o poziție de vulnerabilitate extremă. Mai mult, Fitch estimează că datoria publică va ajunge la 62% din PIB în 2026 și poate depăși 70% până în 2028, un nivel care depășește media de 56% pentru țările din aceeași categorie de rating.”
„Această deteriorare fiscală se reflectă în majorarea cheltuielilor publice, inclusiv pentru salarii și pensii, fără o creștere corespunzătoare a veniturilor. De exemplu, majorarea pensiilor din septembrie 2024 va adăuga presiuni suplimentare asupra bugetului de stat, iar în 2025 este estimată o consolidare fiscală insuficientă, cu un deficit de 7,5% din PIB. În acest ritm, ținta de a ieși din procedura de deficit excesiv abia în 2031 este nerealistă, mai ales având în vedere că aceasta presupune atingerea unui deficit sub 3% din PIB”, a spus Veronica Duțu.
În privința piețelor financiare, consultantul fiscal a avertizat că România va întâmpina dificultăți tot mai mari în atragerea de finanțare externă. „Dobânzile pentru împrumuturi vor continua să crească, reflectând atât riscul politic, cât și cel economic. În plus, datoria publică, deja în creștere accelerată, va deveni mult mai scumpă de refinanțat, ceea ce va reduce spațiul fiscal pentru investiții esențiale. Practic, fiecare punct procentual adăugat la dobândă ne costă miliarde de lei suplimentari din buget.”
Referindu-se la contextul politic, Veronica Duțu a subliniat că polarizarea extremă și creșterea partidelor naționaliste contribuie semnificativ la instabilitatea economică. „Alegerile parlamentare divizate, contestarea rezultatelor și prelungirea mandatului președintelui actual demonstrează o criză instituțională profundă. Aceasta reduce încrederea investitorilor în capacitatea României de a implementa politici economice coerente. În plus, performanța slabă a exporturilor și creșterea economică redusă de doar 1,4% prognozată pentru 2025 reflectă pierderea competitivității economiei noastre.”
Agenția de rating Fitch a revizuit la negativă perspectiva ratingului de țară. Ratingul este BBB-.
„Incertitudinea politică a crescul la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că va avea probabil un efect negativ semnfiicativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria suprinzătoare mdin primul tur al candidatului ultranaționalist Călin Georgescu din cauza presupuselor ingerințe electorale străină/ruse. Curtea Constituțională a prelungit și mandatul actualului președinte Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie pe 21 decembrie 2024”, se arată în documentul agenției de rating.
Perspectiva din partea agenției Fitch a mai fost negativă cel mai recent în perioada aprilie 2020 - martie 2023. Din martie 2023, perspectiva era stabilă.
Potrivit sursei citate, alegerile parlamentare desfășurate după primul tur al alegerilor prezidențiale au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creștere a partidelor de extremă dreaptă, anti-UE, reflectând polarizarea crescândă a societății românești.
„Un guvern de coaliție pro-european format din 4 partide este partide e4ste probabil să se formeze înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă și noile alegeri prezidențiale, care ar putea fi programate cel mai devreme în martie 2025, vor menține incertitudinea politică și, în opinia noastră, va întârzia implementarea măsurilor de consolidare fiscală”, spune Fitch.
Agenția estimează că deficitul bugetar va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste prognoza noastră din august de 7,2%. Deteriorarea fiscală mai mare reflectă creșterea cheltuielilor, inclusiv cu salariile din sectorul public și a pensiilor. Impactul majorării pensiilor din septembrie 2024 va crește presiunea fiscală în 2025, făcând consolidarea fiscală mai dificilă.
„Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, ne-am revizuit previziunile privind deficitul bugetar la 7,5% din PIB în 2025 și 6,8% în 2026”, arată agenția de rating.
În opinia Fitch, consolidarea fiscală se va confrunta cu potențialul impact negativ al creșterii economice deja redusă și a riscului ca volatilitatea piețelor financiare să crească costurile dobânzilor, slăbind și mai mult poziția fiscală.
„Una dintre ancorele cheie ale politicii economice a fost respectarea cadrului european, dar acum Guvernul țintește o ieșire din procedura de deficit excesiv abia în 2031, prin aducerea deficitușui sub 3% din PIB”, conform Fitch.
Agenția evaluează faptul că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu s-a slăbit substanțial din cauza cheltuielilor nefundamentte și a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri.
Fitch anticipează o datorie publică de 62% din PIB în 2026, peste nivelul proiectat al BBB de 56%, și va continua să urce în jurul a 70% din PIB până în 2028.
În plus, se așteaptă la o creștere a dedficitului de cont curent la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% în 2023. Media ratingului BBB este de doar 1%, România fiind departe în acest sens. Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările de competitivitate externă a economiei românești.
Creșterea economică a încetinit treptat pe parcursului anului 2024, iar în cel de-al treilea trimestru a fost de -3% ajustat sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat datorită creșterii veniturilor, alimentată de orientarea fiscală relaxată. Fitch estimează o creștere economică de 1,4% în 2025 și 2,2% în 2026.
