Primele estimări oficiale privind creșterea produsului intern brut (PIB) din primul trimestru arată că economia românească avansează în ritm rapid pe baza unui singur motor, consumul privat stimulat de guvern prin creșteri de salarii în sectorul public și scăderi de taxe, consideră economiștii consultați de News.ro, care avertizează că o astfel de creștere nu este sutenabilă pe termen lung și generează dezechilibre importante, care vor trebui corectate în cele din urmă.
Primele date "semnal", publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), arată că economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 5,7%, pe serie brută, față de aceeași perioadă din 2016, și cu 1,7% față de trimestrul anterior.
Ritmul depășește sensibil prognozele analiștilor, media estimărilor fiind de 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut și de 1% față de trimestrul anterior.
Economiștii, care așteaptă acum detaliile privind creșterea PIB, ce vor fi publicate în iunie de către INS, consideră că avansul economic rămâne dependent de un singur motor: consumul.
"Nu știm detaliile creșterii, dar suspectăm că a fost generată în prIml rând de consum. Nu poți să ai o creștere sustenabilă pe termen lung doar pe consum", a declarat, pentru News.ro, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
Totuși, alți economiști nu exclud ca, pe lângă consum, economia să fi fost susținută și de alte segmente.
"Statisticile detaliate vor apărea peste trei săptămâni și credem că acestea vor arăta că principalul motor a rămas consumul privat, însă probabil că și cererea externă a ajutat. Credem, totodată, că și investițiile din sectorul public s-ar putea să fi primit un impuls după accelerarea cheltuielilor bugetare la final de 2016", arată economistul-șef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, într-un raport al grupului financiar.
Chiar dacă detaliile privind creșterea PIB din primul trimestru vor fi cunoscute abia luna viitoare, statisticile lunare publicate până acum le oferă economiștilor unele indicii legate de evoluția sectoarelor-cheie din economie.
"Tabloul economic arată astfel: creștere mare pe consum, iar investițiile publice arată foarte prost - dacă ne uităm la datele pe primul trimestru, avem o scădere cu circa 60%. Este adevărat, investițiile private au crescut, industria a performat relativ bine, construcțiile - mixt, iar serviciile foarte bine, din creșterea consumului", a explicat Dumitru.
Datele privind execuția bugetară publicate de Ministerul Finanțelor arată că, în primul trimestru, cheltuielile pentru investiții - care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe - au fost de 1,7 miliarde lei, echivalent cu 0,2% din PIB, față de 4,4 miliarde lei, respectiv 0,6% din PIB, în primul trimestru din 2016.
Economiștii subliniază că, așa cum arată experiența istorică, un astfel de model de creștere precum cel încercat de guvernele din România în ultimii doi ani nu este sustenabil pe termen lung.
"Economia românească arată astfel: creștere economică foarte mare, alimentată de consum, consum alimentat de creșteri de salarii și de scăderi de taxe. Nu funcționează decât pe termen scurt. Fără îndoială, când ai o creștere a consumului fără o creștere a ofertei interne, cresc deficitele: deficitul comercial și de cont curent", a avertizat Dumitru.
Ultimele date publicate luni de Banca Națională a României (BNR) arată că, după primele trei luni din acest an, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de 2,2 ori mai mare decât nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2016.
Analiștii avertizează că, pe lângă deficite, creșterea economică bazată doar pe consum va genera și inflație, adică o creștere a prețurilor de consum, care va limita puterea de cumpărare a gospodăriilor.
"O asemenea creștere bazată pe consum ar trebui să înceapă să aibă, mai devreme sau mai târziu, efecte nefaste asupra inflației și/sau contului curent", subliniază economistul-șef al ING Bank România.
În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008.
Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creștere economică de 5,2%, în timp ce instituțiile internaționale și cei mai mulți analiști financiari estimează un ritm cuprins între 4% și 4,5%.
Datele publicate marți arată o accelerare a creșterii economice în primul trimestru din 2017 față de ultimul trimestru din 2016, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 4,8%, pe serie brută, față de aceeași perioadă a anului 2015.
Față de trimestrul anterior, creșterea din primul trimestru din acest an a fost de 1,7%, după +1,5% în trimestrul IV din 2016, +0,7% în trimestrul III și +1,6% în al doilea trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS.
Trimestrul I din 2017 a fost al șaptelea trimestru la rând de creștere economică, arată seriile INS.
INS nu a publicat marți detalii privind evoluția sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii iunie.
În 2016, din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal, cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populației, care au urcat cu 7,5% față de 2015, contribuind cu 4,5% la creștere.
Formarea brută de capital fix, un indicator al investițiilor din economie, a scăzut cu 3,3% față de 2015, având o controibție negativă, de -0,8%, la creșterea economică din 2016.
În 2016, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcțiile - cu 6%, comerțul - cu 18,2%, sectorul de informatică și comunicații - cu 5,5%, trazacțiile imobiliare - cu 8,2%, iar administrația publică și apărarea - cu 10,5%, restul fiind aportul altor sectoare.
Economia a primit mai mulți stimuli din partea guvernului în ultimii doi ani, în primul rând majorarea semnificativă a salariilor bugetarilor și a salariului minim pe economie.
Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, și la 19%, de la 1 ianuarie 2017.
De asemenea, impozitul pe dividende și mai multe categorii de accize au fost micșorate în 2016, iar de la începutul acestui an afost eliminată supraacciza pe carburanți și "taxa pe stâlp".
Măsurile au stimulat consumul și creșterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante.
Astfel, contul curent al balanței de plăți a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare față de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanței comerciale.
