România primește cu covorul roșu muncitori asiatici, iar Ungaria vecină preconizează 75.000 de permise de muncă în 2019 din afara Uniunii Europene (UE), de trei ori mai multe decât în 2017, scrie AFP într-un reportaj.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Cu căști galbene pe cap, aproximativ 30 de bărbați muncesc pe un șantier în sudul Bucureștiului, schimbând câteva vorbe în vietnameză, scrie News.ro.
”My friend, my friend”, îi spune Costel, un muncitor român, unui ”prieten” vietnamez, într-o încercare de a sparge bariera lingvistică pe acest șantier, administrat de Primăria sectorului 4.
Anterior, Profit.ro a prezentat AICI un reportaj VIDEO despre cum muncesc și trăiesc pe șantier muncitorii aduși din Vietnam.
În afara muncii, dicuțiile între cele două grupuri sunt limitate. La pauza de țigară, asiaticii fumează dintr-o pipă improvizată dintr-un tub de PVC. La masă, împart mai multe feluri consistente preparate de un bucătar vietnamez.
”Avem bani să renovăm zeci de locuințe sociale, dar nu avem mâna de lucru necesară”, declară AFP primarul Daniel Băluță, care a decis să recruteze departe de frontierele europene.
Locuri de imigrație, cu o natalitate scăzută, toate țările din flancul de est al continentului se confruntă cu aceeași lipsă a forței de muncă.
Ungaria vecină prevede 75.000 de permise de muncă în 2019 din afara UE, de trei ori mai multe ca în 2017. Majoritatea acestor muncitori continuă să vină din Ucraina, dar vin tot mai mulți din Vietnam, China, India și Mongolia.
Guvernul premierului naționalist ungar Viktor Orban comunică puțin pe această temă, în contextul în care refuzul imigrației constituie firul roșu al politicii sale din 2010.
LIPSĂ DE MÂNĂ DE LUCRU
Părăsită de aproximativ patru milioane de locuitori - muncitori imigranți în țările occidentale în posturi mai bine plătite -, România a emis peste 11.000 de permise de muncă în primul semestru din 2019, față de 10.500 în 2018. Vietnamezii, moldovenii și srilankezii au fost primii beneficiari.
Mare parte a anagajărilor se fac prin societăți de recrutare, specializate în forța de muncă asiatică, al căror număr a ”explodat”.
”La început eram solicitați în proiecte modeste, dar de trei ani cererea de mână de lucru în proiecte mari a crescut puternic”, declară AFP Corina Constantin, directoarea societății române Multi Professional Solutions.
Potrivit unui studiu recent al societății americane de muncă temporară Manpower, patru angajatori români din cinci se confruntă cu dificultăți în acoperirea posturilor.
În Ungaria, lipsa mâinii de lucru, numai în sectorul industriei, este estimată la 40.000-50.000 de persoane.
”Este imposibil să desfășori proiecte de anvergură fără muncitori străini”, declară Eva Toth, de la sindicatul ungar din industria chimică.
În vederea construirii unei fabrici de poliloli la Tiszaujvaros, în estul Ungariei, unul dintre cele mai mari șantiere industriale ale momentului, MOL, principala întreprindere ungară petrolieră și în domeniul gazelor naturale preconizează să angajeze 2.500 de muncitori străini, reprezentând 25% din efectiv în perioada de vârf a activității.
AMENINȚAREA SINDICATELOR
Potrivit primarului român Daniel Băluță, cei aproximativ 500 de muncitori vietnamezi de pe șantierul sectorului său sunt plătiți cu echivalentul a 900 de euro net pe lună - cu o treime mai mult decât salariul mediu în România.
Însă sindicalistul Dumitru Costin, conducătorul uneia dintre principalele confederații sindicale din țară, BNS, denunță un ”comportament abuziv” al multor patroni față de imigranți.
Potrivit liderului BNS, inspectorii muncii nu pot verifica dacă sunt respectate ”normele minime de muncă”, având în vederea imposibilitatea de a comunica în mod direct cu angajații.
”După ce au făcut mii de kilometri pentru a găsii un loc de muncă, este evident că vor asculta fără să clipească și vor munci ore suplimentare neplătite, pentru a nu fi trimiși înapoi în țările lor”, apreciază Costin.
Zoltan Laszlo, liderul sindicatului metalurgiei (VSZSZ), afirmă că salariații ungari sunt plasați sub presiune de către șefii lor, care ”le spun că-i pot înlocui ușor cu ucraineni, mongoli sau vietnamezi”.
”Noi nu suntem împotriva angajării unor muncitori străini, pentru că altfel întreprinderile ar pune lacătul de poartă”, declară AFP sindicalista ungară Eva Toth, ”dar dacă salariații locali ar fi mai bine plătiți, nu ar pleca din țară”.
