România riscă o invazie de produse asiatice ieftine.
Aceasta după ce SUA a impus taxe vamale Chinei.
Sectoare precum textile, auto, mobilă sau chimicale pot fi grav afectate.
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, avertizează că România are un spațiu limitat de reacție și trebuie să rămână alături de UE, arată termene.ro.
Decizia recentă a președintelui american Donald Trump de a impune taxe vamale de 20% pentru Uniunea Europeană și de 34% pentru China a declanșat un val de reacții pe plan internațional, cu implicații semnificative pentru economia globală și, implicit, pentru România.
Aceste măsuri protecționiste au determinat China să răspundă prin impunerea unor taxe similare asupra importurilor din SUA, escaladând astfel tensiunile comerciale.
Reorientarea exporturilor chineze către Europa
În contextul noilor taxe impuse de SUA, este de așteptat ca producătorii chinezi să caute piețe alternative pentru exporturile lor, iar Uniunea Europeană, inclusiv România, ar putea deveni destinații preferate. Această redirecționare a fluxurilor comerciale ar putea duce la o creștere semnificativă a importurilor de produse și servicii din China în România, intensificând concurența pe piața locală.
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, a prognozat o nouă problemă.
„Dificultatea mai mare este în relația cu Asia și în special China. În fața zidului ridicat de Trump, produsele din Asia vor căuta alte piețe. Ca să le penetreze repede vor veni cu discounturi semnificative. Europa e prima destinație, fiind cea mai mare și mai mare” , a scris Radu Burnete.
Afacerile românești vulnerabile
Anumite sectoare ale economiei românești ar putea fi mai expuse la această concurență sporită:
- Industria textilă și a confecțiilor: China este un producător major de textile și îmbrăcăminte la prețuri competitive. O creștere a importurilor chinezești ar putea afecta producătorii locali, care s-ar confrunta cu dificultăți în menținerea cotei de piață. Conform estimărilor Euratex, în 2023, cifra de afaceri a companiilor din industria textilă și de modă din Uniunea Europeană a fost de aproximativ 170 de miliarde de euro. România a contribuit cu 3% din această sumă, ceea ce echivalează cu aproximativ 5,1 miliarde de euro.
- Sectorul electronicelor și electrocasnicelor: Produsele electronice chinezești, cunoscute pentru prețurile lor accesibile, ar putea inunda piața românească, punând presiune pe producătorii și retailerii locali. În 2023, sectorul de fabricare a aparatelor electrocasnice (CAEN 2751) a înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 9,88 miliarde lei (circa 2 miliarde euro).
- Industria auto și a componentelor: Importurile de piese auto și accesorii din China ar putea crește, afectând producătorii locali de componente auto. Cifra de afaceri a industriei auto din România a atins un nou record în 2023, estimată la 32-33 miliarde euro.
- E-commerce și retail: Creșterea importurilor directe de bunuri de consum din China, facilitate de platformele online, ar putea intensifica concurența pentru retailerii locali. Conform Raportului GPeC E-Commerce România, cumpărăturile online au atins 7 miliarde euro în 2023, în creștere cu aproximativ 10% față de 2022.
-
Industria mobilei și a produselor din lemn: Importurile de mobilier și produse din lemn din China ar putea afecta producătorii români, care s-ar confrunta cu o concurență acerbă pe piața internă. Industria lemnului contribuie cu 3,5% la PIB-ul României.
-
Industria siderurgică și a produselor metalice: Produsele din oțel și fier importate din China ar putea pune presiune pe producătorii locali, reducându-le cota de piață. Cifra de afaceri a companiilor din industria metalurgică a României s-a cifrat la aproape 12,5 miliarde lei în 2023.
-
Industria chimică: Importurile de produse chimice din China ar putea afecta companiile românești din acest sector, care s-ar confrunta cu prețuri mai mici și o concurență sporită. Chimcomplex, principalul producător de substanțe chimice din România, a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 1,367 miliarde lei.
-
Industria alimentară: Produsele alimentare importate din China ar putea concura cu cele locale, afectând producătorii autohtoni. În 2024, industria alimentară și-a crescut cifra de afaceri cu aproape 9% față de anul precedent
-
Industria materialelor de construcții: Importurile de materiale de construcții din China ar putea reduce cererea pentru produsele locale, afectând producătorii români. Cei mai mari doi producători locali din acest sector au avut fiecare o cifră de afaceri de peste 1,2 miliarde lei în 2023.
-
Industria jucăriilor și a articolelor pentru copii: Produsele chinezești din această categorie, adesea mai ieftine, ar putea domina piața, afectând producătorii locali. Piața jucăriilor din România a atins un nivel record de peste 1,7 miliarde lei în 2022.
-
Industria încălțămintei: Importurile de încălțăminte din China ar putea pune presiune pe producătorii români, care s-ar confrunta cu dificultăți în menținerea competitivității. De exemplu, retailerul Benvenuti a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de peste 157,1 milioane lei.
-
Industria ceasurilor și a bijuteriilor: Produsele chinezești accesibile ca preț ar putea afecta vânzările producătorilor locali din acest sector. Cifra de afaceri a companiilor din acest sector a crescut în 2023 cu 6% față de 2022, ajungând la 2,8 miliarde lei.
-
Industria echipamentelor sportive: Importurile de echipamente sportive din China ar putea reduce cota de piață a producătorilor români. Cei mai mari cinci retaileri multibrand de echipamente sportive din România au avut în 2022 vânzări cumulate de aproape 2,5 miliarde le
-
Industria papetăriei și a articolelor de birou: Produsele chinezești din această categorie ar putea concura direct cu cele locale, afectând producătorii români.
Măsuri de protecție
Consultantul economic Adrian Negrescu a subliniat că România va resimți efectele taxelor vamale impuse de SUA asupra UE, în special prin relațiile comerciale cu țările europene care exportă semnificativ în SUA. El a evidențiat că sectoare precum industria auto, metalurgică și chimică vor fi afectate de efectele indirecte ale acestui război comercial.
Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) a avertizat asupra concurenței neloiale create de companiile din afara UE, care afectează piața de e-commerce și întregul retail european. ARMO a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri rapide și ferme pentru a asigura aplicarea riguroasă a legislației și protejarea retailerilor europeni.
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, a subliniat complexitatea situației actuale:. „Toată lumea vrea să știe care este impactul economic al acestor taxe vamale, dar el este imposibil de calculat în acest moment. Nu pentru că nu am ști să facem estimări econometrice, știm. Trump nu a anunțat niște mici reglaje, ci o răsturnare a felului în care lumea face comerț.”, explică acesta.
El a avertizat asupra riscului unei spirale descendente în economia globală. „Ce înseamnă toate acestea? Că riscăm un scenariu în care prețurile vor crește semnificativ în toată lumea datorită taxelor vamale. Asta va reduce semnificativ și brusc cererea din partea consumatorilor din toată lumea.”
Protejarea economiei
Pentru a contracara efectele negative ale creșterii importurilor din China, România ar putea lua în considerare următoarele măsuri, conform reprezentanților mediului de afaceri:
- Sprijinirea producătorilor locali: Acordarea de subvenții și facilități fiscale pentru întreprinderile locale, în special în sectoarele vulnerabile, pentru a le ajuta să facă față concurenței externe.
- Implementarea unor măsuri antidumping: Monitorizarea atentă a prețurilor produselor importate și aplicarea de taxe antidumping acolo unde este cazul, pentru a preveni practicile comerciale neloiale.
- Stimularea inovării și a calității: Investiții în cercetare și dezvoltare pentru a îmbunătăți calitatea și competitivitatea produselor românești pe piața internă și externă.
- Promovarea produselor autohtone: Campanii de conștientizare pentru consumatori privind beneficiile achiziționării de produse locale, susținând astfel economia națională.
