Guvernul a trimis Parlamentului proiectul de lege privind grațierea, urmând să fie dezbătut și aprobat în procedură de urgență. Consiliul Legislativ atrage atenția că Guvernul nu exceptează de la grațiere infracțiunile de genocid și crime împotriva umanității.
Documentul poate fi citit AICI.
Promovat inițial ca ordonanță de urgență, actul a fost adoptat marți seară de Guvern ca proiect de lege și trimis la Parlament cu avizul negativ, dar pentru forma de ordonanță, emis de Consiliul Superior al Magistraturii în 25 ianuarie.
În schimb, Consiliul Legislativ, care verifică conformarea la standardele legislative în vigoare, a avizat proiectul chiar marți, iar Guvernul a transmis proiectul Parlamentul marți noaptea, după ședința de Guvern, așa cum reiese din data de înregistrare la Senat.
Consiliul Legislativ atrage însă atenția Guvernului că ar trebui exceptate de la grațiere infracțiuni foarte grave din Codul Penal precum infracțiuni de genocid, contra umanității și de război și infracțiuni contra capacității de luptă a forțelor armate.
"Sugerăm să se analizeze dacă nu ar trebui, având în vedere gravitatea faptelor, ca art. 5 alin. (2) (privind exceptarea de la grațiere - n. red.) să se refer și la infracțiuni din cuprinsul Titlului XI - Infracțiuni contra capacității de luptă a forțelor armate și Titlului XII - Infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, din Partea specială a Codului Penal", arată Consiliul Legislativ.
Procurorii militari din Parchetul instanței supreme i-au pus recent sub acuzare în dosarul Mineriadei pe fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, precum și pe Adrian Sârbu, pe atunci șef de cabinet și consilier al premierului Roman, și alte persoane, pentru infracțiuni contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea prin împușcare a altor trei, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.
