Un fost director al UPC România a fost concediat la începutul acestui an pentru că, susține compania, ar fi transmis informații sensibile și confidențiale de pe adresa de e-mail de serviciu către cea personală și ar fi folosit aplicația Google Drive pe computerul de serviciu, fapte considerate ca reprezentând abatere disciplinară gravă conform reglementărilor interne. Directorul s-a adresat instanței și a inițiat un proces în care operatorul telecom a mai susținut că avocata acestuia ar fi solicitat, într-o discuție cu trei avocați ai companiei, 1 milion de euro pentru a nu divulga unor terți informațiile copiate.
Cererea de anulare a concedierii depusă de fostul angajat a fost respinsă de Tribunalul București, cu posibilitate de apel, demers care, potrivit www.termene.ro, nu a fost inițiat de niciuna din părți până la acest moment.
Directorul concediat a susținut că, în pofida rezultatelor bune, în ultimul trimestru al anului 2017, fără a fi anunțat oficial și fără a i se comunica motivele pentru o astfel de decizie, a înțeles că UPC România intenționează să renunțe în viitorul apropiat la serviciile sale și să înceteze contractul său individual de muncă.
“În lipsa unor alte motive întemeiate de încetare a contractului individual de muncă, în luna ianuarie 2018, societatea a declanșat o procedură disciplinară la finalul căreia a emis decizia de concediere, prin care a fost concediat pentru următoarele fapte: transmiterea de e-mailuri de pe adresa de serviciu către adresa de e-mail personală și folosirea aplicației Goolge Drive pe calculatorul de serviciu, fapte care au fost considerate ca reprezentând abatere disciplinară gravă”, se arată în cererea transmisă instanței.
Fostul director a menționat însă că nu a fost cazul unei divulgări sau al unui transfer către terți al informațiilor și/sau a documentelor care au fost transmise de pe adresa de e-mail profesională către adresa de e-mail personală sau încărcate în aplicația Goolge Drive, e-mailurile fiind transmise de pe adresa profesională strict pe adresa de e-mail personală sau pe contul personal de Google la care doar el are acces, pentru a fi lucrate pe un aparat mai performant.
“Pârâta (UPC România – n.r.) a considerat că prin transmiterea de informații/documente pe adresa de e-mail personală pentru a putea fi prelucrate pe laptopul personal care era mai performant decât cel pus la dispoziție de societate și pe care avea instalate mai multe software-uri de editare avansată a documentelor și prezentărilor, ar fi încălcat «prevederi ale Fișei Postului, ale Regulamentului Intern, ale Codului de Conduită al Liberty Global (grup din care societatea face parte), precum și ale politicilor privind securitatea informațiilor», în condițiile în care factorul determinant pentru aceste transmiteri l-a constituit tocmai dorința de a-și desfășura activitatea profesională și a-și îndeplini sarcinile de serviciu într-o modalitate cât mai rapidă și mai eficientă”, se mai arată în document.
După ce a fost demis, fostul director al UPC România a solicitat Tribunalului București anularea deciziei, reintegrarea pe funcția și postul ocupate la momentul concedierii, obligarea fostului angajator la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii până la momentul reintegrării efective (inclusiv bonusul de performanță aferent anului 2017), achitarea unei daune morale în sumă de 750.000 euro pentru prejudiciul moral creat în contextul încetării nelegale a raporturilor de muncă și plata cheltuielilor de judecată.
În replică, conform documentului, UPC România a susținut în fața judecătorilor că, în ianuarie, angajatul concediat, care a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare și Academiei Naționale de Informații “Mihai Viteazul”, “i-a comunicat directorului general al societății de la acea dată, Robert Redeleanu, în cadrul unei discuții purtate pe tema încetării amiabile a raportului de muncă, faptul că a transmis documente aparținând societății, ce conțineau informații strict confidențiale, către terți, respectiv către consulul din cadrul Ambasadei României din Washington, Statele Unite ale Americii, pentru a face rău societății”.
În acest context, conducerea operatorului telecom a dispus verificarea de către departamentul IT a e-mailurilor transmise de reclamant de pe adresa sa de e-mail de serviciu și s-a procedat la monitorizarea și examinarea de către responsabilii de securitate cibernetică a stațiilor de lucru și a conținutului conturilor de e-mail de serviciu ale reclamantului, pentru a verifica dacă directorul, deținătorul unui certificat al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), și-a respectat obligația de confidențialitate cu privire la datele și documentele confidențiale ale UPC România.
“În urma verificărilor preliminare efectuate, a rezultat că, doar în luna ianuarie 2018, reclamantul a transmis un număr de 22 de e-mailuri conținând diverse informații confidențiale, inclusiv informații sensibile cu privire la situația financiară a UPC România, către adresa sa personală de e-mail. Întrebat în legătură cu acest aspect, reclamantul a confirmat, în cadrul unei discuții cu reprezentanții societății din data de 19.01.2018, faptul că a transmis mesaje de pe adresa de e-mail profesională pe conturile sale personale”, se arată în întâmpinarea adresată instanței de către companie.
La acea dată din ianuarie, avocata directorului concediat s-a întâlnit cu avocații UPC România și i-a informat că “reclamantul solicită suma de 1 milion de euro, pentru a nu divulga informații confidențiale și pentru încetarea contractului de muncă”, se susține în document.
Cu argumentul că a fost pusă în fața unei posibile divulgării de informații confidențiale, conducerea UPC România a decis restricționarea parțială și temporară a accesului fostului angajat la datele și documentele societății, până la finalizarea acestor proceduri, din acel moment reclamantului fiindu-i permis accesul numai la informațiile strict legate de exercitarea funcției.
De asemenea, UPC România a decis înființarea unei comisii de cercetare disciplinară care, în baza unui raport întocmit la 7 februarie, a apreciat că există suspiciuni serioase cu privire la divulgarea de către director a informațiilor confidențiale către terți.
În consecință, comisia a propus sancționarea reclamantului cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă, propunerea fiind concretizată de conducererea operatorului telecom prin emiterea deciziei de concediere nr. 902/08.02.2018.
Conform raportului tehnic din 30 ianuarie 2018, redactat de departamentul IT al UPC România, salariatul a inițiat transmiterea de e-mailuri de pe adresa de serviciu pe adresa personală de e-mail chiar în prima săptămână de la angajare, respectiv, în datele de 7 și 9 octombrie 2016, el fiind angajat la 1 octombrie 2016.
Din analiza raportului departamentului IT al UPC România, ar fi rezultat transmiterea constantă de către salariat de e-mailuri către adresele sale personale, multe dintre aceste e-mailuri neavând nicio legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, însă conțineau informații strict confidențiale ale societății.
“Pe parcursul cercetării disciplinare, reclamantul a recunoscut că a transmis e-mailuri de pe adresa de e-mail profesională pe cea personală, susținând că a comis o greșeală și justificând acțiunile sale prin faptul că laptopul de serviciu furnizat de UPC România nu era suficient de performant pentru a-și putea duce la îndeplinire sarcinile de serviciu, astfel că îi era mai la îndemână folosirea laptopului personal pentru prelucrarea informațiilor care țineau de aceste atribuții, însă o astfel de justificare nu se susține. Mai mult, din verificările efectuate de către departamentul IT și consemnate în Raportul Tehnic, s-a constatat că, la momentul verificării stației de lucru, se mai aflau în Inbox doar două e-mailuri primite de salariat în data de 21.12.2017 și alte e-mail-uri din perioada 5.01.xxxxxxxxxxxxxxx18, iar în Outbox, doar 17 e-mailuri, trimise de salariat în perioada 15.01.xxxxxxxxxxxxxxx18. Această constatare indică faptul că salariatul a șters în mod intenționat, ulterior luării la cunoștință a declanșării investigației interne de către societate, aproape toate e-mailurile existente pe stația sa de lucru, rezultând că acesta avea în mod cert reprezentarea faptului că transmiterea informațiilor și documentelor către adresa sa personală de e-mail constituie o încălcarea gravă a regulilor și politicilor UPC România, salariatul încercând să ascundă acest fapt”, a susținut compania în fața instanței.
Specialiștii companiei au constatat că directorul în cauză, la câteva luni de la preluarea funcției, ar fi instalat pe stația de lucru aplicația Google Drive, care permite transferarea (copierea) oricăror documente/fișiere de pe stația locală de lucru către o destinație terță, pusă la dispoziție de către Google și aflată în afara oricărui control al UPC România. Regulamentele interne ale companiei prevăd în mod explicit evitarea instalării aplicației Google Drive de către angajații UPC România.
“Documentele copiate pe o astfel de destinație pot fi ulterior descărcate pe orice sistem informatic (de ex: calculator, telefon, tabletă etc.), conectat la acest cont de Google Drive și, de asemenea, pot fi partajate cu alți utilizatori în mediul online. La aceste documente aflate pe contul personal al salariatului, pot avea acces, în funcție de configurația realizată de utilizator, fie un număr restrâns de utilizatori publici, fie orice utilizator online (conținutul fiind susceptibil de a fi accesat de toți utilizatorii din mediul online, conform simplei voințe a salariatului)”, au mai arătat avocații UPC România în fața judecătorilor.
Cu privire la cea de-a doua faptă cercetată, respectiv divulgarea de informații către terți autorizați, reclamantul a negat în cursul cercetării disciplinare că ar fi divulgat informații confidențiale către terți și că ar fi transmis documente ale societății către persoane din Statele Unite ale Americii.
De asemenea, deși nu a negat existența discuției din 18 ianuarie 2018 cu Robert Redeleanu, fostul șef al companiei, directorul concediat a precizat în fața comisiei de cercetare că nu i-a transmis vreo astfel de informație în cursul acelei discuții, considerând că ar putea fi vorba de o neînțelegere. Totuși, a precizat că îl cunoaște personal pe ambasadorul României la Washington.
George Cristian Maior este, din 17 septembrie 2015, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii. În perioada 2006 - 2015, Maior a condus Serviciul Român de Informații.
“Fiind întrebat dacă este adevărat că avocata sa, în întâlnirea cu reprezentanții UPC România din data de 19 ianuarie 2018, ar fi cerut suma de 1 milion de euro pentru încetarea contractului de muncă și pentru a nu divulga informațiile confidențiale deținute, reclamantul a refuzat să răspundă, neinfirmând însă această solicitare”, se arată în întâmpinarea operatorului telecom.
UPC România a constatat, din verificările efectuate cu privire la corespondența transmisă în afara societății, că directorul concediat ar fi expediat, pe 14 septembrie 2017, un plic pe adresa Ambasadei României în Statele Unite ale Americii, în atenția unuia dintre funcționarii acesteia.
“Conținutul plicului nu a putut fi determinat”, au precizat avocații operatorului telecom.
În cadrul procesului, instanța a respins argumentele invocate de directorul concediat în cerere și a apreciat că măsura concedierii este temeinică și legală, iar sancțiunea stabilită a fost corect individualizată de UPC România.
"Din lista e-mail-urilor furnizata de către departamentul IT, ca urmare a verificării stației de lucru a salariatului, rezultă ca au fost transmise către e-mail-ul personal inclusiv mesaje care nu conțin informații necesare pentru pregătirea unor prezentări sau rapoarte, dar care conțin informații de natură strict confidențială, non-publică, în legătură cu societatea, operațiunile și angajații ei, performanțele, previziunile de afaceri și starea financiară sau alte informații care oferă un avantaj competitiv societății. Afirmațiile salariatului privind scopul transmiterii de informații și documente confidențiale, proprietate a societății, pe conturile sale personale, nu se susțin, avându-se în vedere inclusiv faptul că toate aceste trimiteri s-au efectuat încă din prima săptămână de la angajarea sa în cadrul societății. Mai mult, nu se poate susține că era necesar, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, să fie instalată aplicația Google Drive, prin intermediul căreia să se transfere constant informații și documente confidențiale, proprietate a societății. În plus, nu se poate susține că, la numai o săptămână de la angajarea salariatului, capacitatea de stocare pe stația de lucru pusă la dispoziție de societate ar fi fost insuficientă pentru stocarea, vizualizarea și prelucrarea documentelor în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu ale salariatului, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu Raportul privind configurația echipamentelor, toți membrii managementului superior al societății aveau configurații similare, în special în ceea ce privește viteza de procesare", au arătat judecătorii în motivarea sentinței.
Instanța a apreciat că susținerile salariatului în sensul că faptele cercetate au reprezentat doar un pretext pentru concedierea sa, care ar fi fost decisă cu mult timp în urmă, sunt lipsite de temei. Cercetarea disciplinară a fost inițiată ca urmare a propriilor afirmații ale reclamantului, în fața reprezentantului societății, în sensul încălcării obligației de confidențialitate, nefiind pornită de societate în baza unor sesizări conjuncturale.
"În plus, din verificarea Procesului verbal de cercetare, se constată cu ușurință că atenția acordată asupra tuturor aspectelor discutate în cursul cercetării disciplinare, disponibilitatea manifestată de comisie asupra abordării tuturor aspectelor relevante în discuție, deschiderea și chiar solicitarea expresă față de salariat, în sensul punerii la dispoziția acestuia a probelor deținute de societate, de natură a lămuri aspectele aflate în cercetare, constituie numai o parte din exemplele care demonstrează că afirmația generală a salariatului că această cercetare ar fi fost derulată doar ca un pretext pentru a justifica o concediere decisă cu mult timp înainte este, pur și simplu, lipsită de orice temei. Atitudinii manifestate de către comisie i se opune cea a salariatului, care a evitat să ofere răspunsuri clare la unele dintre întrebări", au arătat judecătorii în motivare.
Instanța a mai constat că aplicarea sancțiunii celei mai grave este întemeiată în raport de gravitatea faptelor reclamantului, care cu bună știință și-a făcut un mod lucru și a săvârșit mai multe acte materiale, prin care a transmis în mod constant de-a lungul activității sale informații confidențiale ale angajatorului pe adresele sale persoane de e-mail, scoțând aceste informații din sfera de control a societății și creând posibilitatea ca acestea să poată fi transmise mai departe către alte persoane, cu consecințe greu de imaginat în privința securității companiei, care se pot produce și în clipa de față, întrucât aceste informații nu mai pot fi protejate în niciun fel de pârâtă.
În plus, instanța reține și faptul că angajatorul a fost informat cu privire la modalitatea de lucru a reclamantului într-un context în care i s-a transmis unei persoane din conducerea societății, chiar de către salariatul în cauză, faptul că anumite informații confidențiale deja au fost furnizate către terțe persoane, iar aceste aspecte nu au fost negate de reclamant în cursul dezbaterilor.
Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, demers care nu a fost inițiat până în prezent de niciuna din părți.
UPC România este una dintre cele mai mari companii de telecomunicații prin cablu de pe piața locală.
Veniturile nete ale operatorului au crescut cu 6,5% în 2017, la 734,4 milioane de lei, de la 689,3 milioane lei în 2016.
În primele nouă luni ale acestui an, veniturile UPC însumează 489,7 milioane de lei, cu 5% față de perioada similară a anului 2017.
Operatorul român este afiliat la UPC Broadband, divizia europeană a Liberty Global, una dintre cele mai mari companii de comunicații prin cablu din lume.
Principalii concurenți ai UPC România sunt RCS&RDS și Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom).
Compania furnizează servicii de televiziune (digitală, prin satelit și analogică), internet în bandă largă și telefonie în aproximativ 300 de localități.
