Colegul nostru Liviu Iancu, cel mai cunoscut jurnalist de turism și autor al romanului Xanax, ne-a părăsit astăzi. Presa pierde un jurnalist extraordinar, cu 20 de ani de experiență într-un domeniu în care a fost cel mai bun, Profit.ro pierde talentul și umorul celui mai bun scriitor din echipa căreia i s-a alăturat din prima zi, în 2015, și un prieten drag. Dumnezeu să te odihnească, Liviu!
Un text scris de Liviu Iancu este inconfundabil. Liviu le-ar fi putut lăsa nesemnate, iar primele rânduri ar fi strigat oricum, clar, că doar el poate fi autorul. Mai mult scriitor decât jurnalist, deși a fost, și ca jurnalist, unul dintre cei mai buni din presa românească.
Un rezumat al carierei de jurnalist, Liviu Iancu și-a scris singur, în stil propriu, în prezentarea echipei Profit.ro: “A intrat în presă din greșeală în anul 2000, crezând că Mediafax e o agenție imobiliară, dar s-a lămurit rapid că e mai interesant să scrii știri decât să vinzi case. De acolo a plecat la tabloidul Național, însă găinile care nasc pui vii fuseseră descoperite deja, ceea ce l-a făcut să migreze după un an în echipa care a lansat Business Magazin, iar peste o vreme a ajuns la Capital. După câțiva ani s-a întors la Mediafax, de unde a plecat după șapte ani, temându-se că agenția, intrată între timp în insolvență și relocată într-un spațiu mult mai mic, se va transforma într-o simplă afacere imobiliară. În prezent Liviu Iancu este jurnalist la Profit.ro, unde a publicat o serie de editoriale-povești originale în peisajul presei economice românești, foarte apreciate de cititori. Câteva dintre acestea se regăsesc și în volumul Xanax”.
Anul trecut, Liviu a debutat în literatură cu romanul Xanax, o colecție de povești pline de umor, inspirate în mare parte din lumea presei și din cea de business. 10.000 de exemplare vândute în opt luni a fost succesul care i-a adus bucurie în ultimele luni, înainte ca inima să îi cedeze. În carte, Liviu vorbește și despre moarte și, foarte mult, despre frica de moarte.
Mult timp i-a fost îngrozitor de teamă să zboare cu avionul, o frică pe care un jurnalist de turism, nevoit să călătorească foarte mult, și-a depășit-o nu doar cu Xanax, ci și cu multă autoironie. Și cu revelația că alte fețe ale răului, care îți omoară sufletul, sunt mai de temut decât moartea fizică.
“Nu de zbor mă tem acum, deși frica de avion e mereu prezentă vag. Mă tem ca știrile pe care le dau să nu le facă rău mamelor altora. Mă tem că nu vorbesc destul de des cu mama, că nu o văd destul de des, că nu o ajut suficient de mult. Mi-e frică de femeile care se fardează în timp ce avioanele intră în blocuri mari și omoară oameni. Mă tem de cei care vorbesc tot timpul doar despre ei și care dorm cu poza lor sub pernă. De bătrâni care le cer copiilor să le spună Maestre. Mi-e frică de profesori doctori și de oamenii de afaceri care scriu poezii. Mă sperie tortul în formă de bancnotă de 100 de dolari și tații bogați, fără curea la pantaloni. Dar cel mai mult mă tem să nu ajung ca poeții care citesc plictisiți ziarul când avionul tremură din toate încheieturile la 10.000 de metri deasupra pământului”.
Așa se încheie textul Xanax, publicat de Profit.ro aici și apoi inclus de Liviu Iancu în romanul cu același nume. Și tot în carte găsește cel mai simplu sens al vieții: “Poate că sensul vieții nu e nimic mai mult decât să te bucuri până la ultima suflare de tot ce ți-a dat Dumnezeu, chiar dacă uneori e al dracului de puțin”
