Ultimul deceniu este caracterizat de o reducere semnificativă a debitelor apelor, care a condus la secarea a șapte lacuri, alte trei râuri, potrivit Administrației Bazinale de Apă (ABA) Buzău-Ialomița, reducându-și volumul pe fondul lipsei precipitațiilor.
2024 continuă șirul anilor secetoși, după ce pe parcursul ultimelor luni au fost înregistrate perioade lungi cu temperaturi de peste 40 de grade și precipitații slabe care au produs pagube în agricultură. Potrivit ABA, după aproximativ 15 ani, timp în care au fost înregistrate precipitații excedentare, din anul 2018 a debutat o perioadă cu secetă severă, care a continuat și pe parcursul acestui an, scrie Agerpres.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
"După intervalul cu precipitații excedentare: 2004-2018 (când perioadele secetoase au fost relativ scurte, de câteva luni, în special în iunie-noiembrie 2012), a urmat o perioadă cu secetă severă (conform site-ului ANM- www.meteoromania.ro), începută în august 2018, fenomen ce continuă și în prezent. Anul 2022 a fost unul din cei mai secetoși ani din istorie în câmpia Bărăganului, precipitațiile anuale fiind sub 300 mm (ex. 287,1 mm la Buzău), seceta hidrologică și pedologică acutizându-se de la un an la altul. Față de o medie multianuală de 530 mm la Buzău, s-au înregistrat 688 mm în 2017, după care 448,9 mm în 2018, 428,1 mm în 2019, 464 mm în 2020, 514 mm în 2021, 287,1 mm în 2022 și 409,2 mm în 2023. Deși în anul 2021 suma anuală a precipitațiilor s-a apropiat de mediile multianuale, o singură lună (iunie) a avut 157,2 mm, fiind excedentară, după care, începând cu luna iulie, s-a reinstalat seceta severă", a transmis ABA Buzău-Ialomița.
Potrivit specialiștilor, pe fondul reducerii cantităților de precipitații, în ultimul deceniu mai multe cursuri de apă și lacuri au secat ori și-au redus semnificativ volumul de apă.
"În aceste condiții, în ultimul deceniu s-a constatat o reducere semnificativă a debitelor medii anuale la stațiile hidrometrice de pe râul Buzău și afluenți. Se constată că la majoritatea stațiilor cele mai mici debite au fost în anul 2022. La unele stații, abaterea negativă față de mediile multianuale a fost de peste 50%, aceasta ajungând la 96,6% la Potârnichești (0,012 mc/s în 2022 față de 0,360 mc/s, media multianuală). S-au înregistrat fenomene de secare din ce în ce mai persistente, în special pe cursul mijlociu și inferior al Câlnăului, dar și pe cursurile inferioare ale Slănicului și Nișcovului. Seceta excesivă și necesarul mare de apă al folosințelor au avut efecte negative și în ceea ce privește lacurile, în special asupra celor 7 limane fluviatile ale Buzăului (Coșteiu, Jirlău, Câineni, Amara, Balta Albă, Boldu, Ciulnița), lacuri naturale la origine. Lipsa viiturilor majore pe râul Buzău în ultimul deceniu a dus la imposibilitatea alimentării cu apă din râu a cuvetelor acestora", informează administrația de apă.
Cu toate că fenomenul de reducere a volumelor de apă din lacuri nu este caracteristic doar ultimului deceniu, acesta s-a acutizat în ultima perioadă pe fondul secetei. Potrivit ABA, viiturile care produc efecte negative au și un rol pozitiv, prin alimentarea cu apă a unor lacuri.
"Viiturile istorice, pe lângă efectele negative binecunoscute, aveau și un efect pozitiv (alimentarea cu apă a limanelor fluviatile). Lacurile Amara și Câineni, care și-au pierdut total conexiunea cu râul Buzău după ce acesta și-a schimbat cursul în timpul viiturii istorice din 2-3 iulie 1975, prezintă tot mai frecvent fenomene de secare, inclusiv în prezent. În concluzie, secetei prelungite, un fenomen natural ce s-a înregistrat și în alte perioade (ex. 1899-1907, 1942-1954, 1982-1994, 2000-2004), i s-a suprapus intervenția antropică (construcția barajului Siriu și irigațiile), motiv pentru care în ultimii ani s-a înregistrat o reducere semnificativă a debitelor/volumelor apelor de suprafață", a transmis sursa citată.
Pe raza județului, ABA Buzău-Ialomița administrează barajul Siriu, acumulare cu rol de alimentare cu apă a localităților din aval, irigații, producere a energiei electrice, atenuare a viiturilor și agrement. Pentru gestionarea corectă a volumelor de apă, cu precădere în perioadele secetoase, atunci când necesarul în agricultură crește, administrația a elaborat "Planul de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare în spațiul hidrografic Buzău-Ialomița-bazinul hidrografic Ialomița, bazinul hidrografic Buzău, bazinul hidrografic Călmățui".
