Miniștrii de finanțe ai statelor din zona euro au susținut primii pași ai Bulgariei către adoptarea euro ca monedă națională. Situația macroeconomică din Bulgaria arată bine în acest moment, însă țara balcanică este cea mai săracă din Uniunea Europeană, iar clubul euro pune condiții suplimentare pentru acces, precum aderarea la Uniunea Bancară și implementarea strictă a reformelor monitorizate de Comisie sub Mecanismul de Cooperare și Verificare în zona reformelor judiciare, luptei împotriva corupției și crimei organizate. România, care își propune, de principiu, să adopte euro în 2024, va trebui, cel mai probabil, să respecte noile criterii, inclusiv MCV, deși se întrevăd probleme și cu cele macro.
Bulgaria are deja moneda – leva – legată de euro la curs fix, după ce acesta a fost inițial legată de marca germană. Bulgarii au renunțat la politica monetară proprie și au trecut la consiliu monetar după criza financiară și bancară din 1996-1997, când a trecut prin hiperinflație.
Țara îndeplinește deja criteriile macroeconomice din Tratatul de la Maastricht. Are una dintre cele mai reduse datorii din UE (25% din PIB, față de cerința de maximum 60%), o inflație medie anuală în parametri (1,2%), un deficit bugetar de sub 1%, față de pragul de 3% din PIB, dobânzi pe termen lung scăzute (randament de 1% la titlurile guvernamentale pe 10 ani).
Bulgaria este, în același timp, și cea mai săracă țară din UE, cu un produs intern brut per capita, ajustat cu puterea de cumpărare, la 49% din media europeană (România e la 63%).
Potrivit acordului cu oficialii europeni, Bulgaria ar urma să intre simultan în Uniunea Bancară – deși această obligație legală nu exista anterior - și în sistemul ratelor fixe (ERM II), unde trebuie să stea cel puțin doi ani. Guvernul de la Sofia se așteaptă ca acest lucru să se întâmple până în iulie 2019.
„Solicităm autorităților bulgare să pună în aplicare cu rigurozitate reformele monitorizate de Comisie în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniile reformei judiciare și luptei împotriva corupției și crimei organizate în Bulgaria, având în vedere importanța acestora pentru stabilitatea și integritatea sistem financiar”, se arată în comunicatul eurogrupului.
Documentul menționează că aceleași criterii vor fi solicitate și statelor membre care vor să intre în ERM II în viitor.
„Noile cerințe sugerează că lecțiile din trecut au fost bine învățate. Astfel, aspectele legate de supravegherea bancară, convergența instituțională și reală au câștigat o greutate mai mare în acceptarea noilor membri în clubul euro. Ar putea părea că sunt schimbate regulile în timpul jocului, dar pare necesar după criza datoriilor europene”, scrie Ciprian Dascălu, economist-șef ING Bank România, într-o notă scurtă.
Economistul băncii olandeze se așteaptă ca Bulgaria să îndeplinească criteriile pentru intrarea în Uniunea Bancară și ERM II, dar se îndoiește de capacitatea autorităților de la Sofia de a face progrese importante în zona MCV și a criteriilor de convergență reală, pentru a limita așteptarea în ERM II la doi ani.
România și-a asumat, de asemenea, adoptarea euro după intrarea UE în 2007, dar fără să propună niciodată un termen strict pentru care să se pregătească. Actuala coaliție de guvernare propune anul 2024 pentru schimbarea leilor cu euro, ceea ce ar însemna că criteriile pentru ERM II ar trebui să fie îndeplinite până în 2021-2022.
Poza macro a României este, însă, din ce în ce mai mișcată și nu aduce cu cea din criteriile Maastricht. Inflația e ridicată, dobânzile sunt în creștere, deficitul bugetar este la limită și doar datoria publică este în interval (fiind la circa 35% din PIB).
‘’E puțin probabil ca România să atingă în mod sustenabil un deficit bugetar de sub 3% din PIB și, dacă ciclul economic se schimbă, vedem apariția de riscuri privind sustenabilitatea datoriei publice, având în vedere structura cheltuielilor bugetare, veniturile reduse din taxe ca pondere în PIB și baza redusă de taxare. Inflația și dobânzile pe termen lung cel mai probabil vor rămâne peste criteriile Maastricht până în 2022”, arată Dascălu.
La criteriile economice se adaugă și problema cu aplicarea recomandărilor MCV, România fiind sub acest mecanism de la aderarea din 2007, deși era văzut, inițial, drept o măsură temporară. Evoluțiile legislative recente, precum modificarea legilor justiției și codurilor penale, ar putea aduce noi note proaste României, în condițiile în care Bruxellesul a transmis deja semnale dezaprobatoare către București. Următorul raport MCV va fi publicat către sfârșitul acestui an.
