Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anulat licitația de cumpărare a unui sistem informatic pentru controlul finanțării partidelor și a campaniilor electorale, cu scopul de a preveni corupția politică. Argumentul invocat pentru anularea licitației este că toate cele 19 oferte primite au fost inacceptabile și/sau neconforme.
Ofertele au fost depuse de Asseco SEE, Business Continuity Consulting (subcontractor Star Storage), Esolutions Grup, ETA2U (subcontractor Unit Vision și terț susținător Bell Synergy), European Funds Invest (subcontractor Insoft Development & Consulting), GBC Exim, Greensoft (asociat IOT Solutions&Consulting), I-Tom Solutions (subcontractor Production SRL București), Maguay Computers (subcontractor Isys Professional), Master Technology Systems (asociat Transcendence Systems Group), Mira Telecom (terț susținător Logika Solutions), Net Brinel (asociat Siveco Romania), Romania Soft Company (Net Integrations Technologies), S&T Romania (subcontractor ELO Digital Office), Trencadis Corp, Smart Integration (asociat Prosoft++, subcontractor Combridge), Softline Corporate Solutions (subcontractori Singularlogic Information Systems and Solftware Technology și Aegeria Business Consulting), Teamnet International (subcontractor Teamnet Business Services) și Unique Solutions.
Estimat la 6,13 milioane de lei, fără TVA, contractul urma să fie valabil 8 luni cu finanțare de la bugetul de stat.
Anul acesta vor fi organizate alegeri parlamentare în urma cărora va rezulta un nou guvern.
“Gestiunea informatică a acțiunilor legate de finanțarea activităților partidelor politice și a campaniilor electorale va permite luarea unor măsuri proactive privind eventualele încălcări ale condițiilor prin care se pot face aceste finanțări sau cu scopul în care se cheltuiesc banii primiți prin aceste finanțări. Un sistem de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electroale fără să fie însoțit de măsuri de monitorizare și control poate conduce la crearea de condiții favorabile atât pentru corupția în acest domeniu, cât și pentru corupția politică în general”, se arăta în caietul de sarcini al licitației.
Fiecare formațiune politică urma să fie obligată să introducă într-un formular online date privind veniturile și cheltuielile, cu indicarea detaliată a sursei banilor încasați, iar în cazul donatorilor străini va trebui indicată și apartenența politică a acestora.
De asemenea, urmau să fie introduse în sistem lista membrilor de partid, a altor persoane fizice și a firmelor care, în anul fiscal precedent, au plătit cotizații în cuantum de peste 10 salarii minime brute pe țară și acordat împrumuturi de peste 100 de salarii de bază minime brute, dar și situația donațiilor confidențiale primite anual.
AEP a verificat și până în prezent, fără un sistem informatic complex, sursa finanțării partidelor și nu a indicat fraude majore în condițiile în care a controlat în principal sursa publică și declarată a acestor finanțări, anchete ulterioare ale procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) relevând însă că unele partide au încasat în preajma alegerilor milioane de euro din surse nedeclarate, identificate ulterior ca fiind în special oameni de afaceri cu interese în a obține contracte de la stat.
La începutul anului trecut, când Guvernul a anunțat lansarea loteriei bonurilor fiscale ca metodă de combatere a evaziunii, consultantul Gabriel Biriș, în prezent secretar de stat în Ministerul Finanțelor, afirma că evaziunea fiscală începe cu finanțarea partidelor și nu este combătută cu loterii.