Speranța de viață din România este cu 10 ani mai mică decât media europeană, iar acest lucru este strâns legat și de accesul limitat al pacienților români la medicamente inovatoare, a declarat Călin Gălășeanu, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Studii, citate într-un raport realizat de PwC pentru ARPIM, arată că, în perioada 2000-2009, 73% din creșterea speranței de viață în 30 de țări dezvoltate și în curs de dezvoltare s-a datorat unor medicamente inovatoare lansate pe piață după 1990.
În România, cele mai recente modificări ale listei medicamentelor compensate a avut loc în 2014 și 2015, când au fost incluse 55 de medicamente noi, după o perioadă de aproximativ 6 ani de la ultima modificare (anul 2008).
Raportul Euro Health Consumer Index (EHCI) a plasat România pe locul 32 din 35 de state europene, cu un decalaj foarte mare la capitole precum: timpul de așteptare al pacienților pentru acces la medicamentele inovatoare, drepturile pacienților și nivelul general de informare în rândul pacienților, precum și starea generală de sănătate a populației.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI LISTA Peste 200 de medicamente pe bază de rețetă riscă să dispară de pe piață, avertizează Cegedim Astfel, perioada estimată pentru un medicament inovator să ajungă la pacient din momentul în care primește autorizație de punere pe piață este de 458 de zile în România, față de 122 de zile în Austria, 118 zile în Marea Britanie sau 116 în Danemarca.
În 2014, existau 120 de medicamente în așteptare pentru includere în lista medicamentelor compensate, cele mai multe pentru afecțiuni oncologice. Numai 40 au intrat în 2014 pe listă, iar anul trecut doar 15.
Populația României îmbătrânește, ponderea populației de peste 50 de ani fiind așteptată să crească de la 36% în anul 2015 la 43% în anul 2020. O pondere mai mare a populației vârstnice implică o cerere crescută pentru medicamente, dar și contribuie negativ la finanțarea sistemului de sănătate, prin modificarea bazei de contribuabili și a magnitudinii contribuțiilor, arată raportul ARPIM.
Mai mult, în România există o diferență notabilă între speranța de viață și speranța de viață în condiții bune de sănătate, ceea ce arată că o mare parte a populației își petrece o perioadă semnificativă din viață în morbiditate și dizabilitate (13 ani în cazul bărbaților și 20,8 ani în cazul femeilor), menționează raportul.
În România, speranța de viață a bărbaților este de 71 de ani, iar a femeilor de 78 de ani, comparativ cu țări precum Germania, Marea Britanie, Italia, Spania unde speranța de viață a bărbaților este de peste 79 de ani, iar a femeilor de peste 83 de ani.
”Sistemul românesc de sănătate se află într-o profundă criză, iar nevoile comunităților de pacienți și ale celei medicale nu își găsesc întotdeauna răspuns în demersurile autorităților. Sunt nenumărate campanii de prevenție și de informare ale asociațiilor de pacienți sau inițiative care susțin nivelul de informare a populației asupra bolilor și a factorilor de prevenție în care companiile membre ARPIM au investit în încercarea de a sprijini în cele din urmă sistemul de sănătate românesc”, a adăugat Călin Gălășeanu.
CITEȘTE ȘI Grupul francez Sanofi a convenit un schimb de active de 22,8 miliarde de euro cu compania germană Boehringer Producătorii de medicamente originale prezenți pe piață românească au investit 77,1 milioane de euro în anul 2014 în România, majoritatea în activități de cercetare și dezvoltare în medicină și în proiecte derulate în sprijinul pacienților și al comunității medicale.
Actualizarea greoaie a listei de medicamente compensate, cumulată cu taxa clawback și ieftinirea medicamentelor aplicată din iulie anul trecut au determinat producătorii și importatorii să-și reevalueze portofoliile de produse cu care sunt prezenți în România și să renunțe la cele nerentabile.
”Ne desfășurăm activitatea în condiții nefavorabile, fiind cel mai reglementat și taxat sector. Din perspectiva acestui an și al anului viitor, noi ne dorim să fim prezenți în continuare pe piața românească și să aducem tratamente inovatoare. (...) Împreună cu APMGR (producătorii de generice - n.r.) încercăm să găsim soluții (...) Dacă această rată de introducere a medicamentelor se menține, numărul medicamentelor care vor ieși de pe piață va fi mai mare decât cel al produselor care vor intra”, a declarat Călin Gălășeanu.
Situația de reflectă și la nivelul cifrei de afaceri a companiilor membre ARPIM, care a scăzut anul trecut per total cu 11%, de la 1,54 miliarde euro la 1,38 miliarde euro.
Din totalul cheltuielilor cu medicamente în România, la nivelul anului 2015, doar 45% au fost acoperite din fonduri publice, producătorii au acoperit 10% prin taxa clawback, iar diferența de 46% a fost suportată de pacienți prin co-plată.
Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Alcon, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie, A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Roche, Sanofi Aventis, Servier Pharma, Shier, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.
Acestea contribuie direct și indirect cu aproximativ un miliard de euro la PIB-ul României.
