Majorarea până la 100.000 de euro a valorii locuințelor ce pot fi achiziționate prin programul Noua Casă, ce va înlocui Prima Casă, nu ajută cumpărătorii de apartamente, deoarece majoritatea românilor nu pot achita un preț de peste 400.000 de lei, însă aplicarea unei TVA de 5% și la apartamentele mai scumpe ar ajuta piața imobiliară, a declarat, la Profit TV, Antoanela Comșa, reprezentanta Asociației Investitorilor Imobiliari din România și directorul general al Gran Via România.
Comșa se așteaptă ca, după trecerea la Noua Casă, prețul să cunoască o ușoară creștere în cazul garsonierelor și al apartamentelor cu două camere, cele care se încadrau în plafonul Prima Casă de 67.000 de euro. Prețurile vor fi greu de crescut, însă, în cazul apartamentelor cu trei camere din marile orașe, care depășesc, în majoritatea proiectelor noi, și limita de 450.000 de lei, până la care se aplică TVA de 5%, consideră reprezentanta investitorilor imobiliari.
„Acordarea de garanții pentru apartamente de 100.000 de euro, care au TVA de 19%, nu cred că va ajuta foarte mult piața imobiliară. Trebuie să ne uităm cât își permite un client să plătească o rată astăzi. Anul trecut, 41% din populația activă a României câștiga un salariu brut de până în 2.500 de lei, iar alți 35% până în 4.500 de lei. La un salariu brut de 4.500 de lei, netul este 2.300 de lei. Aplicând un grad de îndatorare de 40%, rata nu ar trebui să depășească 2.100 de lei. La acest nivel, nu poți cumpăra nimic care să depășească, cu tot cu TVA, 400.000 de lei. Astfel, creșterea plafonului nu e o măsură extrem de bună nici pentru dezvoltatori, nici pentru cumpărători“, a declarat Antoanela Comșa la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
România are un fond imobiliar îmbătrânit, cu peste 50% din locuințele românilor mai vechi de 34 de ani, subliniază ea. De asemenea, România are una dintre cele mai mici suprafețe de locuințe pe cap de locuitor, ceea ce o plasează pe primul loc în Europa, cu peste 46% din populație în această situație. În plus, natalitatea a scăzut, iar tinerii se căsătoresc tot mai târziu, constată Comșa.
„La un apartament de 95.000 de euro se plătesc circa 14.000 de euro în plus, diferența între un TVA de 5% și unul de 19%, ceea ce face aproape imposibilă achiziția unui apartament mai mare. Am văzut de la începutul pandemiei că apare nevoia unei camere în plus, pe care să o folosim drept birou, sau a unei terase mai mari. Statul ar trebui să aprobe mai repede mărire plafonului de aplicabilitate a TVA de 5%. În Cluj a devenit o modă construcția de apartamente nefinisate, «la gri», pentru a putea fi vândute în această limită de 450.000 de lei. Apartamentele al căror preț depășește această limită se cumpără pe firmă, pentru că se aplică taxarea inversă și nu se mai plătește TVA-ul. Noi am propus Guvernului aplicarea cotei de TVA de 5% la apartamentele de până în 120.000 de euro. Impactul bugetar nu va fi foarte mare“, a mai adăugat aceasta.
Ea consideră că o propunere mai bună decât majorarea plafonului Prima Casă este Fondul de Solidaritate „Locuințe pentru tinerii români”, o propunere legislativă înaintată la Senat și prezentată de Profit.ro.
„Tinerii ar putea primi de la stat 15% din valoarea locuinței, nu mai mult de 15.000 de euro, adică avansul necesar pentru un credit ipotecar. Fondul de solidaritate ar urma să fie constituit, printre altele, de către firmele al căror profit brut depășește 1 milion de lei, prin aplicarea unui procent deductibil de 1% din acest profit“, concluzionează Antoanela Comșa.
În București sunt în pregătire zeci de ansambluri rezidențiale medii și mari, o dovadă a revenirii încrederii în piață, sentiment care s-a reflectat în volumul de vânzări de proprietăți din primul trimestru. În ciuda evoluției pozitive de la începutul anului, investitorii imobiliari preconizează o scădere a volumului de tranzacții în următoarea perioadă din cauza epidemiei de coronavirus.
Numărul tranzacțiilor imobiliare și-a continuat, în luna mai, scăderea abruptă începută în aprilie, de această dată fiind raportat un minus de 27,8%, comparativ cu luna mai a anului trecut, până la circa 32.000 de contracte, o urmare așteptată pe fondul restricțiilor impuse în timpul stării de urgență, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Volumul de tranzacții din primele cinci luni este în scădere și el, cu 4,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, în contextul în care primul trimestru din 2020 a adus cu 14,7% mai multe tranzacții imobiliare decât în perioada similară din 2019.
Prima lună din acest an a început în creștere, cu peste 35.000 de contracte de vânzare-cumpărare semnate, un avans de 14,6% comparativ cu aceeași lună din 2019. Februarie a continuat creșterea, cu un avans de 21,5%. În martie, deși la jumătatea lunii a fost declanșată starea de urgență, românii au încheiat peste 48.000 de tranzacții, cu 8,6% peste volumul lunii corespondente din 2019. Numărul tranzacțiilor imobiliare s-a prăbușit în luna aprilie cu 33,8%, până la circa 27.000 de contracte.
Numărul tranzacțiilor imobiliare a revenit pe creștere în iulie 2019, după ce a scăzut 12 luni consecutive, din iulie 2018 în iunie 2019, cu procente cuprinse între 7% și 35% an la an. Anul trecut au fost încheiate circa 540.000 de tranzacții, cu 4,1% mai puține decât în 2018.
