Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, spune la Profit TV Valentin Tătaru, economist al ING Bank. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.
Cum va fi relansată economia, puternic afectată după criza COVID-19, și ce se va întâmpla pe piața bancară, precum și cu fondurile de investiții și cele de pensii, bursa și societățile de asigurări va fi anunțat de cei mai importanți jucători în domeniu la Videoconferința - Profit.ro Financial Forum „Finanțăm repornirea economiei“. Detalii pot fi aflate AICI
ING estimează o contracție economică de 5,5% în acest an, urmată de o creștere de 7,1% anul viitor, evoluție ce ar plasa produsul intern brut la un nivel similar celui de la finele lui 2019.
“Pare a fi un V-shape ce se întâmplă în economie. Dar depinde de evoluția epidemiei. Un al doilea val ar fi foarte dificil de gestionat din punct de vedere economic. Am intrat în criza aceasta cu celebrele deficite gemene destul de mari și acest lucru va diminua capacitatea de reacție fiscală. Dacă am proiecta niște cifre comparative cu Polonia, Cehia și Ungaria am vedea că în acest an am avea cel mai redus impuls fiscal – diferența dintre deficitul cu care am încheiat anul trecut și cel cu care vom încheia în acest an. E în jur de 4 puncte procentuale în România și de 10 puncte procentuale în Polonia”, spune Valentin Tătaru la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Politica băncii centrale de a cumpăra titluri de stat a deblocat piața și a ușurat cu mult finanțarea deficitului bugetar în acest an, însă de anul viitor va fi nevoie de o creștere a veniturilor statului, arată Tătaru.
“Cu banca centrală în piață, problema finanțării deficitului nu este atât de mare pe cât ar fi putut fi, am fi putut asista la o totală blocare a pieței titlurilor de stat. Rămân însă probleme pe termen mediu și lung. banca centrală nu poate continua la nesfârșit cu cumpărările de titluri. Pentru anul următor sursele de finanțare vor trebui diversificate, probabil și printr-o mărire de taxe, în funcție și de rezultatul alegerilor”, spune economistul ING Bank România.
Banca olandeză estimează un deficit bugetar de 8,6% din produsul intern brut în acest an și unul de 5,2% anul viitor, față de estimarea Ministerului Finanțelor de 6,7% în acest an, astfel că statul trebuie să împrumute sume semnificative pentru a acoperi cheltuielile.
Finanțele nu vor putea conta însă pe ajutorul BNR pe termen nedefinit, spune Tătaru.
“Una e ce intenționează banca centrală, alta e ce poate și ce va face. Cred că au intrat în această horă cu intenția doar de a debloca piața și de a menține la minim cumpărările. România nu este în poziția de a avea programe semnificative de relaxare cantitativă”, explică economistul ING.
BNR a cumpărat titluri de circa 0,3% din PIB până acum și ING estimează că poate ajunge până la maximum 1,5% până la finele anului.
“Cred că vor încerca să țină la minim aceste intervenții. Ele funcționează ca un fel de analgezic. Te obișnuiești cu ele, îți iau durerea și nu mai vrei să recurgi la măsurile necesare. Cam așa funcționează QE și în Europa și în SUA”, explică Tătaru.
Economistul spune că nu se mai așteaptă la alte reduceri de dobândă de la BNR după ce rata cheie a fost adusă de la 2,5% la 1,75%, în condițiile în care banca centrală va prefera să păstreze spațiu de manevră în funcție de evoluția pandemiei.
“Mai e și al doilea motiv pentru care sunt precauți. Diferențialul de dobânzi. Cu țările din regiune ducând dobânzile la 0, practic orice reducere din partea BNR ar însemna un diferențial mai mic. Nu cred că asta urmăresc. Avem deja ceva probleme cu finanțarea deficitului de cont curent, cu ieșirile de capital. Chiar și acele fluxuri instabile de acoperire a deficitului de cont curent ar fi foarte utile în această perioadă, când, cum am văzut, investițiile străine directe sunt negative după primele patru luni”, spune Tătaru.
Analistul ING se așteaptă ca stocul de investiții directe ale nerezidenților să scadă în acest an, după ce în ianuarie-aprilie fluxul a fost de -454 de milioane de euro, ceea ce va scădea acoperirea deficitului de cont curent din surse care nu generează datorie și dobânzi.
“Noi vedem o marginală îmbunătățire a deficitului de cont curent. Dar problema nu este de deficit, problema este de finanțare (…) Cred că este prima dată când investițiile străine directe sunt negative după patru luni. Va trebui să ne uităm cu mai multă atenție la acest deficit de cont curent și să nu ne lăsăm păcăliți de o eventuală îmbunătățire nominală, pentru că, de fapt, situația pe net probabil că se va deteriora”, adaugă Tătaru.
Situația deficitului de cont curent ar putea fi corectată suplimentar din reducerea deficitului comercial, lucru la care ar putea contribui și un curs mai slab. Tătaru nu se așteaptă, însă, ca BNR să renunțe la stabilitatea cursului.
“Cred că banca centrală va proceda, ca și până acum, la un control strict al volatilității dar și a nivelului de schimb. Vedem euro/leu la 4,87 la final de an. La o aruncătură de băț față de actualul nivel. În ultimul raport asupra inflației și BNR vede o apreciere în termeni reali a leului, ceea ce înseamnă că deprecierea nominală nu va acoperi diferențialul de inflație între România și principalii parteneri comerciali. Deci, stabilitate ar fi cuvântul cheie pe cursul de schimb”, explică economistul ING.
ING estimează o inflație în ținta BNR în acest an și în următorul – 2,5% la finele lui 2020 și o rată medie de 2,5% în 2021.
Videoconferinta, transmisă în direct și la Profit TV, este organizată cu sprijinul: Alpha Bank, Bursa de Valori București, CEC Bank, Depozitarul Central, Fan Courier, Groupama Asigurari, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank, Roca Investments, Sif Banat-Crisana și Sif Muntenia.
