Piața pensiilor private a înregistrat o creștere a activelor de aproape 25%, ajungând la aproximativ 8% din PIB, fiind cea mai importantă componentă a sistemului financiar non-bancar din România, depășind valoarea de 18 miliarde de euro.
“În anul 2021, piața pensiilor private a înregistrat o performanță deosebită, cu o creștere a activelor de aproape 25%, ajungând la aproximativ 8% din PIB, fiind cea mai importantă componentă a sistemului financiar non-bancar din România. Astfel, și în acest an, fondurile de pensii private au continuat evoluția pozitivă, consemnată de la începutul sistemului de pensii private din Romania, activele depășind valoarea de 18 miliarde euro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Aceste creșteri s-au realizat pe fondul unei situații economice marcate de incertitudini cauzate de evoluția pandemiei, care a perturbat activitatea întreprinderilor la nivel global, unele industrii fiind mai afectate decât altele. Redresarea economică a început spre sfârșitul anului 2020, după corecțiile ample din trimestrul II (în care datoria și deficitele au explodat, iar scăderea economică a fost semnificativă) și a depins și de capacitatea măsurilor implementate de guvernele și băncile centrale de a atenua efectele negative ale pandemiei COVID-19 asupra economiei globale.
Răspunsul monetar și fiscal a fost mai cuprinzător și mai rapid decât în cazul crizei financiare din 2008-2009, statele direcționând resurse masive pentru sprijinirea sectoarelor afectate de criză și asigurarea de lichiditate în piețele financiare. Intervențiile guvernamentale de sprijinire a economiei și a salariaților direct afectați au reușit să compenseze într-o oarecare măsură aceste efecte, dar odată cu prelungirea pandemiei s-a majorat datoria guvernamentală și inflația, parțial și ca urmare a suprapunerii cu creșterea abruptă a prețurilor la energie și a necesității de a promova energia verde.
Cu toate acestea, fondurile de pensii au beneficiat de evoluția pozitivă a piețelor de capital, inclusiv de cea a Bursei de Valori București, după perioada martie 2020, când piața a avut un moment de volatilitate crescută, ca reacție la apariția pandemiei și a lock-down-ului. Ulterior acestui moment, indicele BET a recuperat pierderea și a crescut cu aproximativ 19% peste nivelul consemnat înainte de pandemie.
Având în vedere faptul că majoritatea titlurilor de capital din portofoliile fondurilor de pensii private, reprezentând aproximativ 25% din total active, a fost investită pe piața locală, fondurile au beneficiat de această evoluție, în condițiile menținerii unui profil de risc moderat, datorat investirii a peste 60% din portofoliul investițional în titluri de stat. Astfel, prin politica de investiții a administratorilor, fondurile de pensii private au dovedit reziliență într-un context volatil, prin optimizarea și diversificarea echilibrată a portofoliilor.
În contextul politicilor de mediu, a pactului verde european, o parte din investițiile fondurilor de pensii se vor îndrepta și către instrumente financiare „verzi” pe măsura ce administratorii vor integra factorii ESG în strategiile de investiții. Mai mult, pe lânga activitatea de investiții, fondurile de pensii au efectuat în mod constant plăți către participanți, iar în acest an plățile de activ achitate de fondurile de pensii private au depășit borna de 1 miliard lei de la începutul sistemului.
În cursul anului 2021, activitatea Sectorului Sistemului de Pensii Private a vizat și consolidarea cadrului legal aplicabil sistemului pensiilor private, prin elaborarea de reglementări secundare necesare derulării în condiții optime a activităților tuturor entităților implicate în domeniu.
Unul dintre principalele obiective la nivelul sistemului de pensii private vizează integrarea tehnologiilor digitale în cadrul operațiunilor care se derulează la nivelul pieței, atât între administratori și participanți, cât și între autoritatea de supraveghere și administratorii de fonduri de pensii. Acest obiectiv ambițios s-a finalizat odată cu modificarea cadrului de reglementare, care permite implementarea și utilizarea soluțiilor digitale.
Dezvoltarea accelerată a tehnologiei din ultimii ani, impactul acesteia asupra pieței financiare, precum și criza sanitară, au condus la necesitatea identificării de noi alternative de comunicare în cadrul sistemului de pensii private din România, cu precădere între participanții la fondurile de pensii private și administratorii acestor fonduri.
Astfel, procesul de digitalizare a sistemului de pensii private din România a vizat atât optimizarea relației participanților la fondurile de pensii administrate privat (Pilon II) și la fondurile de pensii facultative (Pilon III) cu administratorii fondurilor, pentru a asigura o comunicare mai rapidă și o informare mai facilă cu privire la contul de pensie privată, cât și a celei dintre Autoritatea de Supraveghere Financiară și administratori. În acest sens, a fost demarat un proces amplu de modificare și completare a normelor care reglementează activitățile de aderare a participanților la fondurile de pensii, a celor referitoare la utilizarea activului personal net, transferul participanților și marketing aferente Pilonului II și Pilonului III. Prin modificarea normelor existente s-a urmărit:
- transmiterea de către participanții la fondurile de pensii facultative, care au împlinit vârsta de 60 de ani, a documentației necesare utilizării activului personal net prinmijloace electronice, inclusiv prin aplicații puse la dispoziție de către administrator, precum și semnarea cererii de plată a activului personal net, prin intermediul semnăturii electronice calificate,în funcție de opțiunea acestora;
- acordarea posibilității de utilizare a semnăturii electronice calificate pentru semnarea actului individual de aderare de către participanții care doresc să se transfere la un alt fond de pensii administrate privat, respectiv la un alt fond de pensii facultative;
- acordarea posibilității persoanelor eligibile de a semna actul individual de aderare și prin intermediul semnăturii electronice calificate. Totodată, au fost aduse completări cu privire la termenele de transmitere a documentelor în format electronic, precum și modificări ale procesului de reavizare a agenților de marketing persoane fizice;
- transmiterea informării anuale cu privire la situația activului personal prin mijloace electronice, în funcție de opțiunea participanților;
- crearea unui cadru de reglementare solid, unitar, în scopul consolidării mecanismelor de supraveghere, pentru protecția mai eficientă a participanților și pentru furnizarea de informații suficiente, adecvate și relevante către A.S.F. și către participanții și beneficiarii la un fond de pensii private. De asemenea, a fost eliminată posibilitatea transmiterii unor documente în format tipărit (situațiile financiare anuale, raportările contabile semestriale, raportul anual, etc.), acestea urmând a fi transmise prin intermediul sistemului informatic de raportări (SIR), relația dintre administratori și Autoritatea de Supraveghere Financiară fiind astfel complet digitalizată.
Prin urmare, prin reglementări de nivel secundar, care prevăd implementarea tehnologiei digitale, a fost eficientizată întreaga activitate a sistemului de pensii private din România.
Un alt obiectiv important la nivelul sectorului de pensii private a fost adoptarea cadrului legal ce reglementează funcționarea fondurilor de pensii ocupaționale, care completează sistemul pensiilor private cu o nouă componentă. Pe lângă elaborarea legislației secundare, ASF a propus un set de facilități fiscale de care să beneficieze angajatorii care doresc înființarea unui fond de pensii ocupaționale.
Creșterea componentei pensiilor facultative atât cele personale, pilon III, cât și cele ocupaționale, pilon IV, se poate realiza prin modificarea comportamentului de economisire și prin redirecționarea către fondurile de pensii pilon III și pilon IV a unei parți din economiile realizate prin intermediul depozitelor bancare.
Astfel, economisirea pe termen scurt din depozitele bancare se poate transforma în economisire pe termen lung prin intermediul fondurilor de pensii private. Mai mult, ținând cont de raportul supraunitar depozite – credite, economisirea din sectorul bancar poate fi valorificată de fondurile de pensii cu efecte de multiplicare în economie. Această abordare nouă va asigura la nivel macroeconomic o dezvoltare sustenabilă, iar la nivel individual securitate și bunăstare financiară la pensie.
Tot în acest an, A.S.F. a lărgit gama de investiții a fondurilor de pensii private și a permis administratorilor să investească activele fondurilor de pensii private în obligațiuni corporatiste ale emitenților din România fără rating și în obligațiuni corporatiste care au calificativul non-investment grade, cu condiția ca niciunul dintre calificativele acordate de către agențiile de rating stabilite să nu fie mai mic de BB-, BB-, respectiv Ba3, iar acțiunile respectivilor emitenți să fie admise la tranzacționare. Sunt astfel încurajate deopotrivă investirea în emitenții din România, cât și listarea acestora pe piața de capital pentru a putea beneficia de resursele fondurilor de pensii private, în condiții de transparență, lichiditate și siguranță. Mai mult, pentru a asigura menținerea unui risc redus al portofoliului fondurilor de pensii în contextul economic general, marcat de criza sanitară, de impactul generat de reducerea activității economice, s-a realizat modificarea temporară a limitei maxime aplicabile investițiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat. Astfel, se prelungește perioada de un an, stabilită prin Norma nr. 22/2020, prin care se permite administratorilor să investească activele fondurilor de pensii private pe care le administrează în titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor din România, de state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, într-un procent care poate depăși limita de 70% stabilită prin reglementări, cu încă un an, condițiile și exonerările stabilite prin Norma nr. 22/2020 rămânând valabile.
În condițiile schimbării structurii de vârstă a populației, datorate creșterii speranței de viață și scăderii natalității, tendință care se va menține în următoarele decenii, sistemul de pensii de stat va fi supus unor presiuni mari pentru a asigura un trai decent și îndestulător a pensionarilor. Soluția adoptată la nivel internațional pentru eliminarea dependenței exclusive de pensia de stat a constat în promovarea pensiilor private, complementare pensiei de stat.
Diversificarea surselor de venit la pensie a reprezentat o temă de interes în ultimii 13 ani, odată cu înființarea fondurilor de pensii private, pilon II și pilon III, iar fondurile de pensii private, atât cele obligatorii, dar în special cele facultative, vor asigura un venit care va suplimenta componenta de stat a pensiei și vor contribui la reducerea diferenței între venitul din salariu și venitul din pensie. Astfel, sistemul de pensii private, în special prin componenta facultativă și ocupațională, are menirea și capacitatea de a reduce diferența dintre salariu și pensie și de a contribui la menținerea unui venit de înlocuire ridicat la pensie. Nu trebuie omis faptul, că prin această forma de acumulare pe perioade lungi de timp crește avuția individuala financiară, în unele cazuri aceasta fiind unica formă de economisire.
În concluzie, în anul 2021, piața pensiilor private și-a continuat evoluția pozitivă înregistrată de la începutul sistemului, iar obiectivele stabilite la nivel de piață referitoare la digitalizare, pensii ocupaționale și politică investițională au fost îndeplinite în totalitate. În condițiile unei dinamici demografice negative și a creșterii speranței de viață va fi dificilă asigurarea a unui nivel confortabil al pensiei în următoarele decenii, în situația în care unică sursă a pensiei va proveni din sistemul de tip pay-as-you-go. Un sistem robust de acumulare pentru o pensie privată depășește cu mult beneficiile suplimentare pentru pensie prin efectele de multiplicare pe care le generează în economie, fondurile acumulate și investite prudent contribuie totodată la asigurarea unei alternative de finanțare a societăților viabile, care să genereze plusvaloare economică”, a declarat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private.
