Pentru a combate inflația, Barbara Kolm, vicepreședintele Băncii Naționale a Austriei, spune, într-un interviu pentru PROFIT NEWS TV, că sunt diferite măsuri care pot fi luate, însă întâi ar trebui analizate cauzele care au dus la creșterea semnificativă a inflației. Măsurile ar trebui contextualizate pentru fiecare țară în parte, dat fiind faptul că și rata de inflație este diferită de la o țară la alta.
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
„Am văzut primele semne ale creșterii inflației în urmă cu mai bine de doi ani. Deci, ce nu a mers bine? Nu trebuie să amestecăm lucrurile. Sunt mai multe motive. În primul rând este cantitatea de bani pusă în circulație, în al doilea rând sunt șocurile din sistemul cerere-ofertă, apoi perioadele de carantină care au întrerupt lanțurile de aprovizionare, iar în al treilea rând, care este și principalul factor, este războiul din Ucraina.
Ce se poate face? Ne putem uita la politicile fiscale și la politicile monetare. Sunt diverse instrumente cu care putem lucra, dar ar trebui să facem o analiză pas cu pas”, afirmă vicepreședintele Băncii Naționale a Austriei.
În Austria, ea consideră că majorarea dobânzilor de referință ar fi trebuit să aibă loc mult mai devreme. Banca Centrală ar fi trebuit să intervină cu o jumătate de an înainte sau chiar mai devreme, precizează aceasta.
„Dar mai bine mai târziu decât niciodată. Creșterile s-au făcut treptat, cu 0,5-0,75%, dar cred că vor mai fi creșteri mai devreme sau mai târziu. Este foarte important că Programul de Achiziții de Urgență Pandemică (PEP), și Programul Anual de Achiziții al UE (APP), sunt pe terminate și nu vor fi continuate. În schimb, avem alte programe direcționate către anumite țări care ar putea ajunge în situații dificile.
Dacă ne uitam la Europa, avem Țările Baltice, unde rata inflației e de 22-24%, avem Franța cu doar 6,9% și, în România, aveți inflația de aproximativ 15%. Deci nu putem să generalizăm, trebuie luate măsuri contextualizate”, spune Barbara Kolm, adăugând că nu există un singur model de combatere a inflației, pentru că motivele creșterii sunt diferite.
„Primul motiv ar fi cantitatea de bani puși în circulație, iar de partea asta ne-am ocupat, măcar parțial. Banca Centrală a redus cheltuielile pentru programele PEP și APP. Apoi, creșterea dobânzii de referință este al doilea pas în ceea ce privește măsurile monetare. Dacă ne uităm la partea fiscală, fiecare stat și UE au atribuții să intervină și să acționeze. Aici am văzut diverse modele de intervenție.
Unele state au intervenit prin subvenții și ajutor direct pentru companii, alte state au stat deoparte fără să facă nimic, alții au tăiat din taxe și din cheltuieli. Acestea sunt forme prin care putem încetișor să aducem lucrurile pe linia de plutire”, explică oficialul.
În ceea ce privește o posibilă stagflație, Barbara Kolm spune că „deocamdată nu există niciun risc” și că „până acum nu existat semne”.
„Trebuie să monitorizăm cu atenție ce se va întâmpla în următorul trimestru, apoi în celălalt trimestru și, dacă nu va fi o creștere economică, atunci ne vom lovi de această problemă. Am văzut reveniri imediate al economiei după carantina provocată de COVID-19, dar din nefericire a izbucnit războiul din Ucraina și ne-am întors la criză.
Sper că piețele s-au pregătit și putem să ocolim cumva problema stagflației. Vreau să fiu optimistă din acest punct de vedere, pentru că eu cred în oportunități, în companii și în abilitatea oamenilor de a rezolva aceste probleme”, precizează acesta.
Despre actuala criză, vicepreședintele Băncii Naționale a Austriei afirmă că „vom asista cu siguranță la o oarecare curățare a pieței”.
„Multe companii au primit sprijin și credite ieftine de la guverne, prin diverse instrumente și au rămas fără activitate din cauza carantinei. Deci, sigur că vor fi unele companii care nu își vor mai reveni. Pe de altă parte, vom vedea companii noi care profită de orice oportunitate și abia intră pe piață. Lucrurile se vor echilibra. Unii vor cădea, alții vor supraviețui”, atrage atenția Barbara Kolm.
Ea speră însă ca „Europa să nu cedeze și să se întoarcă la principiile și valorile ei de bază”.
"Mă refer la libertățile umane care trebuie reinstituite, să fim competitivi, să le permitem companiilor să aibă mai multă flexibilitate. Dacă ne referim la piața muncii, mai multă flexibilitate pentru angajați, ar trebui să atragem mai mult capital uman, adică persoanele cele mai competente către Europa, avem nevoie în cercetare și dezvoltare de noi produse care să permită creșterea anumitor industrii.
Ar trebui, de asemenea, să ne aplecăm mai mult asupra reformelor structurale pe care le-am tot amânat. Fie că vorbim despre reforma sistemului de pensii, despre reformele din sănătate sau cele din educație, trebuie să le luăm în considerare mai în serios și să vedem criza ca pe o oportunitate de schimbare. Cred că asta e calea.
Cea mai mare realizare a Europei este diversitatea. Și ne putem folosi de această diversitate ca de un instrument competitiv pentru a ne poziționa cât mai bine pe piață, pentru că despre asta este vorba. Europa concurează cu China, cu India, cu America și cu alte entități puternice ale lumii, de aceea trebuie să ne focusăm pe ceea ce putem face mai bine împreună, prin împărțirea sarcinilor, și să le permitem celor care se pricep cel mai bine pe un anumit domeniu să își facă treaba.
Cred că asta ar fi rețeta pentru următorii ani astfel încât Europa să iasă cu bine din aceste crize multiple și șocuri", spune oficialul austriac.
