Timp de cel puțin trei ani de zile, o organizație secretă condusă din interiorul Parlamentului rus a reușit să intervină cu succes în politicile europene privind Moscova, printr-o campanie de susținere a anexării peninsulei Crimeea în rândul parlamentarilor din țări membre UE, arată o investigație comună realizată de jurnaliștii de la IStories, Eesti Ekspress, OCCRP, IRPI din Italia și Profil din Austria.
Mai multe e-mailuri care au ajuns în mâinile hackerilor arată imaginea de ansamblu a operațiunii prin care politicieni din blocul comunitar au contribuit la promovarea agendei Moscovei. Și România este menționată în activitățile de lobby făcute de un grup condus de un expert în PR care are legături cu Kremlinul, numârându-se printre țările care au fost luate în vizor pentru „cooperarea cu politicieni”, arată Hotnews.
Strategii politici ruși aflați în legătură cu Kremlinul au cheltuit zeci de mii de dolari pentru o campanie de susținere a anexării Crimeei în rândul parlamentarilor europeni timp de cel puțin trei ani, între 2014 și 2017.
Arhiva include aproximativ 20.000 de e-mailuri trimise și primite între 2007 și 2017. Mirzakhanian a lucrat ca asistent al lui Igor Zotov, un deputat rus, și a ajutat la coordonarea activității cu politicienii europeni.
Grupul lui Mirzakhanian a oferit bani politicienilor europeni pentru a propune moțiuni pro-Rusia în legislativele din țările lor și a plătit activiști de extremă dreapta pentru a publica articole pro-Kremlin în mass-media europene.
Omul din parlamentul rus ar fi aranjat călătorii în Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014 pentru politicieni și oameni de afaceri europeni, transportul și cazarea fiind plătite de organizații finanțate de Moscova.
De asemenea, a ajutat la aducerea în Rusia a unor personalități politice europene pentru a fi observatori electorali, un proiect bugetat cu 68.000 de euro.
Un exemplu al activităților de lobby de succes ale lui Mirzakhanyan a fost proiectul de rezoluție aprobat de parlamentul cipriot în 2016 pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei impuse de Occident în 2014 după anexarea Crimeei și izbucnirea ostilităților în sud-estul Ucrainei.
Jurnaliștii au găsit în corespondența lui Mirzakhanian un document aproape identic cu versiunea finală a rezoluției: sancțiunile erau descrise ca fiind „fundamental contrare dreptului internațional" și subliniau, de asemenea, daunele aduse Ciprului prin întreruperea legăturilor economice cu Rusia.
