Putin a bagatelizat penuria de carburanți, calificând-o ca „necritică”, într-o încercare de a împiedica subminarea propriei autorități de către criza combustibililor și, implicit a sprijinului pentru războiul pe care l-a declanșat în urmă cu mai bine de patru ani.
Putin a descris atacurile asupra sectorului energetic rus ca fiind o încercare a Ucrainei de a distrage atenția de la pierderile suferite pe câmpul de luptă, deși analiștii afirmă că înaintarea forțelor ruse a fost blocată în ultimele luni, informează News.ro.
Armata rusă a lansat un baraj masiv de focuri de artilerie, care a durat 11 ore, asupra capitalei ucrainene în noaptea de miercuri spre joi, soldat cu moartea a cel puțin 30 de persoane. A fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri asupra Kievului de la începutul invaziei rusești pe scară largă.
AP face o analiză mai detaliată a ultimelor schimburi de lovituri și a refuzului lui Putin de a opri luptele:
Penuria de gaze se agravează în Rusia, pe măsură ce tot mai multe instalații petroliere sunt lovite
De la începutul lunii martie, au fost raportate peste 50 de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol și a altor instalații energetice din Rusia și din Crimeea ocupată - o serie de atacuri despre care liderii ucraineni au afirmat că are scopul de a exercita presiune asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului.
Cel puțin, atacurile au făcut ca războiul să fie resimțit și mai acut de milioane de ruși, zdruncinând narațiunea lui Putin conform căreia conflictul nu afectează viețile oamenilor obișnuiți din țara sa.
Se estimează că o treime din capacitatea de rafinare a Rusiei a fost oprită, potrivit lui Chris Weafer, director general al firmei de consultanță Macro-Advisory. Atacurile au provocat daune de durată, a căror remediere va fi costisitoare.
În ciuda sistemelor semnificative de apărare aeriană care protejează capitala Rusiei, o rafinărie importantă din Moscova a fost lovită de două ori. Al doilea atac, din 18 iunie, a provocat un incendiu, avariind echipamente esențiale, a căror reparare va dura, potrivit unor surse, până la sfârșitul anului.
Având în vedere că producția de benzină din Rusia a scăzut cu aproximativ 17%, ajungând la 850.000 de barili pe zi, conform statisticilor guvernamentale, în multe regiuni s-a introdus raționalizarea, iar șoferii au fost nevoiți să aștepte la coadă ore întregi pentru a-și alimenta mașinile.
În încercarea de a atenua deficitul de combustibil, guvernul a autorizat producția de benzină de calitate inferioară, cu un conținut mai ridicat de sulf, până la sfârșitul anului.
Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal de la Ucraina în 2014, s-a confruntat cu cele mai grave penurii de combustibil. Vânzările de benzină către persoane fizice au fost periodic suspendate complet în această regiune.
Putin minimizează impactul atacurilor ucrainene
Putin a prezidat o ședință cu oficiali guvernamentali la sfârșitul săptămânii trecute pentru a discuta despre penuria de combustibil.
În declarațiile televizate, el a recunoscut că țara traversează o „perioadă dificilă”. El s-a angajat să accelereze reparațiile instalațiilor energetice și a afirmat că Rusia va lua în considerare importul de benzină pentru a compensa ceea ce a descris drept penurii „temporare”. De asemenea, el a spus că industria de armament a Rusiei va spori producția de sisteme de apărare aeriană pentru a respinge viitoarele atacuri ucrainene.
Putin a prezentat atacurile ucrainene ca pe o încercare de a diviza societatea rusă, de a opri ofensiva Moscovei și de a forța Kremlinul să intre în negocieri în „condiții avantajoase pentru adversarul nostru”.
„Nu le vom oferi această șansă”, a spus el.
În timp ce Putin a afirmat că atacurile ucrainene de lungă distanță asupra instalațiilor petroliere rusești „nu au absolut niciun efect asupra situației de pe front”, analiștii militari occidentali susțin că atacurile de distanță medie asupra armatei ruse din ultimele luni au afectat logistica militară și au încetinit ritmul avansului acesteia, ducând la o situație de impas pe câmpul de luptă.
Vineri, Putin a vizitat cartierul general militar rus care coordonează operațiunile din Ucraina pentru a primi un raport privind cucerirea orașului Kostiantinivka, după săptămâni de lupte intense pe străzi. El a salutat acest eveniment ca pe un pas esențial către cucerirea orașelor învecinate Sloviansk și Kramatorsk, ultimele bastioane cheie din așa-numita „centură forestieră” a orașelor puternic fortificate din regiunea Donețk care se află încă sub controlul Ucrainei.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea oficialilor ucraineni cu privire la afirmația Rusiei. Vineri dimineață, Statul Major al armatei ucrainene a anunțat că a respins 24 de atacuri rusești în apropierea localității Kostiantinivka și a altor așezări.
Putin a avertizat, de asemenea, vineri că „cu cât Kievul lansează mai multe atacuri asupra instalațiilor noastre civile... cu atât va fi mai mare zona de securitate pe care va trebui să o creăm” în Ucraina.
Cucerirea localității Kostiantinivka, un important nod de transport și industrial, are o „importanță strategică majoră”, a declarat Putin, îmbrăcat în uniformă militară, într-o intervenție televizată.
Putin respinge ofertele de încetare a focului din partea Ucrainei
Președintele rus a răspuns la oferta președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a se întâlni, provocându-l să vină la Moscova, o propunere inacceptabilă pentru Ucraina.
Putin a respins armistițiul propus de Kiev și aliații săi occidentali. El susține că acesta nu ar face decât să le ofere forțelor ucrainene timp să se odihnească și să se regrupeze.
El a condiționat orice încetare a focului de retragerea Ucrainei din partea regiunii Donețk pe care o controlează încă, cerință respinsă de Ucraina. Putin a afirmat că un acord de pace definitiv trebuie să oblige Ucraina să renunțe la intenția de a adera la NATO, să-și reducă forțele armate și să protejeze limba și cultura rusă.
În interviul de duminica trecută, Putin a afirmat că Ucraina s-a oferit să limiteze luptele din cele patru regiuni pe care Rusia le-a anexat, dar pe care nu le-a capturat niciodată în întregime: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. El a spus că a respins propunerea deoarece aceasta ar fi eliberat forțele ucrainene din alte zone în care trupele ruse au avansat și le-ar fi permis să se concentreze pe respingerea atacurilor ruse în cele patru regiuni din sud-est.
„Confruntate cu o penurie catastrofală de personal, forțele armate ale Ucrainei par să creadă că aceasta ar putea fi salvarea lor”, a declarat Putin. „Salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”.
Kremlinul a afirmat că oferta a fost făcută prin canale confidențiale; oficialii ucraineni nu au discutat public despre o astfel de propunere.
Putin a respins, de asemenea, o propunere ucraineană de a înceta reciproc atacurile adânc pe teritoriul celeilalte părți. Atacurile rusești adânc pe teritoriul Ucrainei sunt „mult mai puternice, mai precise și, sincer vorbind, mai distructive”, a afirmat el.
În cadrul atacului sângeros de joi asupra Kievului, Rusia a lovit din nou zone rezidențiale, chiar dacă a susținut că viza obiective militare. În schimb, marea majoritate a atacurilor ucrainene din Rusia au vizat instalații petroliere, fabrici de arme și alte ținte militare.
Conform datelor Organizației Națiunilor Unite, peste 16.000 de civili ucraineni și-au pierdut viața în război.
