Criza energetică provocată de prețurile mari la gaze și la alți combustibili lovește dur Polonia și provoacă o creștere a inflației într-o țară dependentă de cărbune, care consideră Rusia vinovată și privește Uniunea Europeană ca pe o posibilă soluție, dar și drept parte a problemei, transmite EFE într-un comentariu.
Inflația, care în decembrie 2021 a crescut pentru a șasea lună consecutiv și a ajuns la 8,6%, cea mai gravă situație din ultimii 20 de ani, a obligat autoritățile să anunțe reduceri de TVA la produse de primă necesitate, și chiar TVA zero în cazul produselor alimentare, scrie Agerpres.
În plus, guvernul pregătește un program de ajutoare pentru familii în valoare de 4 miliarde de zloți (circa 880 de milioane de euro) pentru a atenua efectul creșterii facturilor pentru persoanele fizice.
Tomas Jelenski, în vârstă de 54 de ani, trăiește împreună cu familia lângă Varșovia și se plânge că peleții pe care îi folosește ca să-și încălzească locuința s-au scumpit de la 1.200 de zloți în septembrie trecut la 1.738 de zloți la începutul lunii ianuarie (260 și respectiv 380 de euro).
După cum explică pentru EFE, cei care se încălzesc cu gaz sau au mici afaceri se confruntă cu o situație și mai gravă, în contextul în care factura la gaze pentru familii s-a majorat în medie cu 50% și până la 60%.
"Este o tragedie, pentru că totul se scumpește și toți trebuie să crească prețurile", spune Jelenski, care avertizează că, din lipsă de bani, o parte din populație va fi obligată să recurgă la cărbune pentru a-și încălzi locuințele, ceea ce va agrava poluarea, și așa ridicată în Polonia.
"Eu folosesc peleți, însă oamenii care au un sistem de încălzire învechit care funcționează cu cărbune îl vor folosi. Nimeni nu-l va schimba cu un sistem modern pentru că oamenii nu au bani. Să te încălzești cu gaze sau cu electricitate este mult prea scump", spune el.
Prețuri record impulsionate de Moscova
Pentru Wojciech Jakobik, expert în sectorul energetic, economia poloneză se recuperează de pe urma impactului provocat de pandemia de coronavirus, însă îi lipsește capacitatea de a acoperi necesitățile de energie electrică și gaze naturale.
În declarații către EFE, Jakobik a pus creșterea prețurilor înregistrată în întreaga Europă pe seama gigantului rus Gazprom, care, în opinia sa, limitează intenționat volumul de gaze naturale "ca parte a politicii ruse pe termen lung".
Obiectivul Moscovei, potrivit analistului polonez, este să oblige Uniunea Europeană să accepte gazoductul Nord Stream 2 care, dacă punerea sa în funcțiune va fi autorizată, va transporta gaz rusesc către Europa occidentală ocolind Ucraina și va spori în cele din urmă dependența energetică a Europei față de Rusia.
Pentru Jakobik, o soluție posibilă ar fi o mai mare integrare a politicilor ecologice și energetice la nivel european, care ar face din Polonia un jucător mai important pe piața energetică, și achiziții de gaze "la comun" în urma cărora s-ar putea obține condiții mai bune din partea principalilor furnizori.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
O economie dependentă de cărbune
Un alt factor care repercutează negativ asupra sectorului energetic al Poloniei este, în opinia purtătorului de cuvânt al Ministerului Mediului, Aleksander Brzozka, creșterea prețurilor la certificatele de emisii de CO2.
"În unele regiuni din Polonia, circa 70% din sistemul electric este dependent de cărbune și, prin urmare, costul emisiilor afectează în mare măsură facturile clienților finali", a declarat Brzozka într-un interviu cu EFE.
În acest sens, Brzozka se opune extinderii la sectoarele de transport și construcție a obligativității de achiziționare de drepturi de emisii de CO2 în UE, lucru calificat de oficialitatea poloneză drept "inacceptabil" dat fiind că, în opinia sa, nu va face decât să adâncească "sărăcia energetică".
Brzozka a mai spus că ''tranziția verde'' nu trebuie să se bazeze pe măsuri de acest tip, ci să se realizeze în mod "planificat și corect" pentru a nu-i afecta "pe cei mai defavorizați".
Cât despre rolul pe care îl poate juca UE pentru a atenua efectele crizei energetice, Brzozka a evitat un răspuns, apreciind că "vedem părți pozitive, însă pe de altă parte vedem și multe amenințări".
