Afectată deja de sancțiunile internaționale, economia Rusiei se confruntă acum cu o lovitură autoindusă, în condițiile în care mobilizarea parțială a rezerviștilor decretată de președintele Vladimir Putin riscă să submineze productivitatea, cererea și revenirea economică, transmite Reuters.
În condițiile în care sute de mii de bărbați fie au fost recrutați în armată, fie au fugit din țară, incertitudinea cu privire la investiții este din nou la un nivel ridicat în economia rusă, care pare să fi rezistat mai bine decât se estima inițial la sancțiunile adoptate de Occident în contextul războiului din Ucraina.
"Declararea mobilizării și extinderea sancțiunilor riscă să demareze al doilea val al crizei economice", spune Evgeny Suvorov, economist la CentroCreditBank, care se așteaptă ca ritmul de contracție a economiei rusești să se agraveze în ultimele luni ale acestui an, scrie Agerpres.
Joia trecută, însuși președintele Putin a declarat că vânzările cu amănuntul au scăzut în ultima săptămână a lunii septembrie și a ordonat Guvernului de la Moscova să găsească modalități pentru a stimula cererea de consum. Putin nu a recunoscut însă că ar exista o legătură între scăderea vânzărilor cu amănuntul și decizia sa din 21 septembrie de a declara mobilizarea rezerviștilor.
Cifrele publicate marți de Banca Centrală a Rusiei arată că activitatea economică a încetinit semnificativ la finele lunii septembrie. De asemenea, datele publicate de o divizie de analiză a băncii Sberbank arată că în săptămâna 19-25 septembrie, cheltuielile gospodăriilor pentru produse non-alimentare au scăzut cu 12,7% în ritm anual, după un declin de 9,2% în săptămâna anterioară.
"Ne așteptăm să vedem un declin de două cifre al vânzărilor de retail în lunile următoare, în special pentru produsele scumpe non-alimentare", a declarat și economistul de la Renaissance Capital, Sofya Donets.
În ultimele luni oficialii ruși și-au îmbunătățit treptat prognozele, după ce în luna aprilie Ministerul Economiei de la Moscova estima o contracție a PIB de peste 12% în acest an, în condițiile în care majorarea prețului petrolului și îmbunătățirea excedentului de cont curent au ajutat Rusia să limiteze consecințele sancțiunilor.
Analiștii intervievați de Reuters luna trecută se așteptau ca PIB-ul Rusiei să se contracte cu doar 3,2% în acest an, urmând ca anul viitor să se înregistreze o nouă contracție de 2,5%.
Însă, într-un moment în care Moscova își intensifică acțiunile în Ucraina, această revenire relativă a economiei ar putea fi acum pusă în pericol.
"Principala consecință a mobilizării este pierderea de capital uman", spune economistul Natalya Zubarevich.
Întinderea și amploarea mobilizării nu sunt deocamdată cunoscute într-o țară cu o populație de aproximativ 145 de milioane de persoane. Mass media din Rusia au estimat că aproximativ 700.000 de persoane au fugit din țară de la anunțarea mobilizării, însă Kremlinul a dezmințit aceste cifre.
Dmitry Polevoy, director de investiții la Locko Invest, a estimat că undeva între 0,4% și 1,4% din forța de muncă a Rusiei a fugit din țară, sau se numără printre cei 300.000 de bărbați chemați să se alăture forțelor armate. Polevoy spune că mobilizarea rezerviștilor este o adevărată lovitură pentru evoluția demografică a Rusiei, pentru piața muncii și climatul de investiții, într-un moment în care accesul la echipamente și tehnologie modernă dispare. "Anterior era posibil să se mizeze exclusiv pe capitalul uman pentru a susține economia, acum o parte a acestui capital uman productiv este mobilizat iar o altă parte pleacă din țară", spune Polevoy.
În plus, caracterul haotic al mobilizării a făcut ca unele Ministere să se chinuie să obțină scutiri pentru unii dintre cei mai importanți angajați ai lor. Cele mai afectate ar urma să fie micile firme. "Cel mai grav va fi pentru IMM-uri, care nu au oportunitatea de a face lobby pentru scutiri și în cazul cărora pierderea a doi-trei angajați cheie poate ucide o firmă ", spune Natalya Zubarevich.
