Importurile de curent electric ale Ucrainei de la țările vecine au crescut de 5,5 ori anul trecut, față de 2023, la 4,4 milioane MWh, din cauza atacurilor cu rachete și drone ale Rusiei asupra sistemului energetic ucrainean, care au scos din producție capacități de generare cu putere instalată însumată de 9.000 MW.
Cantitatea nu a fost produsă integral de centralele electrice din statele vecine exportatoare, ci reprezintă intrările totale de energie din sistemele acestora în cel ucrainean în cursul anului 2024, o parte din ele fiind generată în alte țări europene, cu care vecinii Ucrainei sunt interconectați, și transferată prin intermediul acestora.
Pe primul loc în topul exporturilor către Ucraina s-a situat Ungaria, cu o pondere de 39% în total, urmată de Slovacia (23%), România (18% sau 792.000 MWh), Polonia (14%) și Republica Moldova (5%).
Vârful importurilor ucrainene de anul trecut a fost consemnat în iunie, cu un total de peste 850.000 MWh. Luna trecută, Ucraina și-a majorat importurile de 2,6 ori față de noiembrie 2024, la mai mult de 430.000 MWh.
În același timp, Ucraina și-a menținut anul trecut exporturile de energie la nivelul din 2023, de circa 366.000 MWh, din care aproape jumătate (154.000 MWh) doar în martie 2024. Cantitatea este totuși semnificativ sub nivelul de dinainte de război, când Ucraina era exportator net în raport cu Uniunea Europeană.
Majorarea dramatică a importurilor Ucrainei a tensionat piața europeană, fiind enumerată printre cauzele principalele care au dus la o ″segregare″ Est-Vest a prețurilor angro de tranzacționare, cu cotații mult mai mari în răsăritul continentului și în Balcani, inclusiv România, față de cele din Occident. De la 1 decembrie 2024, a fost decisă majorarea capacității cumulate de import de curent electric de la țările vecine din UE a Ucrainei și Republicii Moldova, cu peste 23%, de la 1.700 MW la 2.100 MW.
Asta a determinat țări precum România, Bulgaria și Grecia să ceară Comisiei Europene măsuri de reintegrare a pieței unice a UE, inclusiv menținerea în statele cele mai afectate a măsurilor de plafonare a prețurilor și de supraimpozitare a producătorilor și traderilor, precum și accelerarea întăririi interconexiunilor energetice ale țărilor din vest cu cele din est, pentru împărțirea mai echitabilă a poverii.
Situația a fost și mai mult complicată de stoparea, de la 1 ianuarie 2025, a tranzitului prin Ucraina al gazelor rusești destinate UE, precum și al celor livrate anterior de Gazprom în Transnistria, făcând din România principalul furnizor de energie electrică al Republicii Moldova. Asta după ce centrala MGRES de la Cuciurgan din regiunea separatistă a încetat să producă pentru nevoile malului drept al Nistrului, teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău.
