Republica Moldova va importa mâine energie electrică și în regim de urgență, din România și, posibil, și din Ucraina, la prețuri mai mari decât cele ale pieței spot, prin intermediul așa-numitelor ajutoare de avarie acordate contra cost de operatorii de transport și sistem din cele 2 țări vecine.
″Pentru data de 14 ianuarie se planifică un consum de energie electrică pe malul drept al râului Nistru similar ca și pentru data de 13 ianuarie (circa 14.500 MWh – n.r.), dar din cauza limitei de capacitate a interconexiunii cu România (cumulat pe piața pentru ziua următoare și pe piața intrazilnică) nu a fost posibilă rezervarea integrală a capacității, prin urmare în intervalul orelor 16.00-19.00, pentru a-și acoperi prognozele de consum, Republica Moldova va apela la energie de urgență″, a transmis traderul de stat de peste Prut, Energocom.
În respectivele intervale, prețul energiei pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de OPCOM este de 980 lei/MWh (intervalul orar 16-17), 1.307 lei/MWh (intervalul 17-18) și 1.246 lei/MWh (intervalul 18-19). Volumele tranzacționate în fiecare dintre aceste intervale orare au fost de aproximativ 3.500 MWh.
Capacitatea comercială de transfer alocată la granița România-Republica Moldova, conform acordurilor convenite la nivelul ENTSO-E, este limitată la 315 MW bandă (24 de ore din 24), astfel că, atunci când este cazul, necesarul ce depășește respectivul nivel este rezervat la licitațiile intrazilnice, din capacitățile care nu sunt utilizate la celelalte granițe ale României cu statele vecine.
Potrivit Energocom, deficitul total de energie de mâine al Republicii Moldova este estimat la 484 MWh, cam 3,3% din necesar.
″În acest context, îndemnăm cetățenii să reducă consumul de energia electrică pentru a putea micșora presiunea pe întreg sistemul″, a mai comunicat compania.
Restul electricității necesare pe data de 14 ianuarie va proveni de la centralele de termoficare din Chișinău și Bălți, de la parcurile fotovoltaice și eoliene locale, precum și din import – atât contracte bilaterale cu producători români, cât și achiziții spot de pe bursa românească OPCOM.
Ulterior, operatorul sistemul energetic basarabean, Moldelectrica, a venit cu explicații suplimentare.
″Cantitatea de energie electrică neacoperită prin contracte comerciale este prognozată. Activarea contractelor de livrare a energiei de urgență dintre Moldelectrica și operatorii de sistem din Ucraina sau România se va face în dependență de evoluția în timp real al consumului de energie electrică și generarea acesteia. Cantitatea exactă a energiei de urgență se va decide mai aproape de ora de livrare. Prețul energiei de urgență este mai mare decât prețul energiei electrice de pe piața pentru ziua următoare (PZU), dar nu are un preț dublu, precum se vehiculează. Din acest motiv, vă îndemnăm să vă informați din surse oficiale. Reiterăm îndemnul nostru de-a consuma energia electrică econom și de-a amâna, unde e posibil, consumul de energie pentru orele din afara vârfului de consum″, a transmis Moldelectrica.
În octombrie 2022, potrivit declarațiilor vicepremierului de la Chișinău de atunci, Andrei Spînu, energia de avarie din România costa între 190 și 348 euro/MWh, în funcție de intervalul orar.
Astăzi, pe parcursul întregii zile, Republica Moldova a importat energie, pe bază de contracte comerciale, atât din România, cât și din Ucraina. La ora 16:30, în condițiile unui consum de 931 MW și ale unei producții locale de 418 MW, în sistemul moldovenesc intrau fluxuri de 381 MW din România și de 128 MW din Ucraina, conform datelor Moldelectrica.
Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie din România, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora.
În ultimii aproape 3 ani, de la startul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, Transelectrica a acordat astfel de ajutoare în special după atacuri rusești cu rachete și drone, care afectau atât sistemul energetic țintă al ucrainenilor, cât și pe cel din Republica Moldova, care funcționează în strânsă legătură cu primul.
