Austria, care oprește doar Bulgaria și România pentru aderarea la Schengen terestru, s-a plâns că plătește prea mult din bugetul său pentru a returna migranți, inclusiv în Bulgaria. Acest lucru a fost făcut public după ce ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat că vrea să returneze din nou migranți în Afganistan și Siria, potrivit Rador Radio România.
Anul trecut, s-au cheltuit în total 3,7 milioane de euro pentru deportarea migranților, relatează agenția de presă austriacă APA, citată de BTA. Deportările individuale, în principal, devin o povară financiară – pentru o misiune comună de transfer a trei persoane în Columbia și una în Republica Dominicană, de exemplu, s-au cheltuit 60.600 de euro. Deportarea a 22 de persoane în Irak, anul trecut, a costat în total 303.000 de euro. Cea mai mare povară pentru bugetul țării sunt deportările în țări din afara Europei, dar nici în interiorul Europei, deportările nu sunt ieftine. 425.000 de euro au fost cheltuiți pentru a trimite 58 de persoane înapoi în Bulgaria, susține Austria.
Viena continuă să fie singura țară care se opune ferm admiterii Bulgariei și României în spațiul Schengen și pe cale terestră. Belgia, care a deținut președinția UE până la 1 iulie, a avertizat în acest sens în urmă cu doar câteva săptămâni. „Un grup mic de țări continuă să fie împotrivă. În calitate de președinție, am făcut tot ce am putut pentru a apropia diferitele poziții. Dar acest lucru nu a fost posibil din cauza opiniilor „împotrivă”. Probabil că nu vom închide problema în această săptămână”, a spus oficialul de la Bruxelles. Sub denumirea de „grup”, se pare că se ia în considerare doar Austria, care rămâne fermă. Belgienii, a căror președinție s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie, speraseră să joace un rol de mediere, dar nu au reușit să facă acest lucru, declarând că alegerile parlamentare austriece din toamnă sunt importante.
De la 1 iulie și până la sfârșitul anului, președinția UE este deținută de Ungaria, care a început și ea să promită un rol de mediere pentru Schengen, dar până acum nu se cunoaște vreun progres.
În urmă cu doar câteva zile, a devenit clar că reprezentanți ai ministerelor de interne austriac și german se află și lucrează pe Aeroportul Sofia. Ministrul bulgar de interne, Kalin Stoianov, a anunțat că „un consilier austriac pentru securitatea documentelor lucrează împreună cu angajații bulgari pe Aeroportul Sofia, iar acțiunile bulgare sunt susținute și de un reprezentant german”.
Despre posibila desfășurare a polițiștilor germani se știe deja de la mijlocul lunii aprilie, din spusele ministrului federal de interne al Germaniei, Nancy Faeser, care a efectuat o vizită în Bulgaria. Aceasta a fost prima vizită a unui ministru de interne german din 2008 până în prezent. Atunci ea a calificat dislocarea polițiștilor germani în Bulgaria drept „asumare de responsabilitate comună”. Ulterior s-a anuntat ca și Austria și-a plasat deja un angajat pe aeroportul din Sofia. Acest lucru este văzut ca parte a încercărilor pentru un „da” austriac și pentru Schengen terestru până la sfârșitul anului.
Și acum este considerat o reușită faptul că Viena a lăsat Sofia și Bucureștiul să intre în spațiul Schengen, cel puțin pe calea aerului și pe mare, de la sfârșitul lunii martie 2024, dar mediul de afaceri crede că se pierd miliarde pentru că nu s-a întâmplat acest lucru și terestru.
La sfârșitul anului trecut, a devenit clar oficial că Bulgaria și România intră în spațiul Schengen pe calea aerului și pe mare, din 31 martie. Acest lucru s-a întâmplat după îndelungata opoziție din partea Olandei și mai ales a Austriei. Atunci a apărut versiunea că Viena era înclinată să permită acest lucru, după ce a primit încredințări de la Sofia și București că vor accepta mii de migranți afgani și sirieni.
Acest lucru a fost negat categoric de guvernul bulgar încă de la sfârșitul anului 2023. „Contrar dezinformării răspândite, Bulgaria nu acceptă condiții suplimentare legate de refugiați din Siria și Afganistan. Bulgaria se angajează să colaboreze cu Austria și România pentru a limita mișcări secundare în implementarea legislației europene Aceasta include aplicarea strictă a Regulamentului de la Dublin și readmisia persoanelor înregistrate ca solicitanți de protecție internațională în Bulgaria, pentru care Bulgaria este responsabilă. Această obligație, în conformitate cu Regulamentul Dublin, se aplică în mod direct în fiecare stat membru din anul 2013 până în prezent și este legată de regula privind responsabilitatea țării de prima intrare în UE. Angajamentul este pentru o cooperare sporită, cu un ritm accelerat de lucru și fără formalități inutile. Bulgaria nu acceptă și nu poate accepta persoane pentru care nu este responsabilă”, a scris, la acea dată, Consiliul de Miniștri de la Sofia.
La acel moment, era clar că nu mii, ci doar 113 solicitanți de protecție internațională au fost returnați în Bulgaria din Austria în 2023. Transferurile primite din Austria către Bulgaria pentru 2023 au fost în număr de 193, dar cele efectuate efectiv au fost cu 80 mai puține. Majoritatea acestor persoane au fost transferate prin intermediul a 11 zboruri charter organizate între Austria și Bulgaria, a anunțat, la acea dată, Agenția Bulgară pentru Refugiați.
Agenția a mai anunțat și naționalitatea migranților transferați în ultimul an: 24 erau din Afganistan, 69 din Siria, 17 din Maroc, câte unul din Iran și unul din Turcia și unul fără cetățenie cunoscută.
În anul 2023, au existat 5.731 de cereri din partea Austriei pentru transfer de migranți, dar doar 194 au fost transferurile anunțate de partea austriacă. Au fost 113 solicitanți de azil care au fost în mod real transferați. Asta a spus, în urmă cu doar câteva zile, în cadrul unei interpelări parlamentare, premierul bulgar Nikolai Denkov. Numărul de migranți pe care suntem de acord să-i acceptăm se schimbări zilnic, a reieșit din spusele sale. În 95% din cazurile în care ne-am dat acordul, Austria a spus că nu ni le poate transfera în termenul legal, deoarece migranții respectivi sunt dați dispăruți și s-au ascuns. Anul trecut, pe teritoriul țării au fost depuse peste 22.000 de cereri de protecție a apatrizilor din terțe state.
Conform Regulamentului de la Dublin, Bulgaria este considerată responsabilă pentru 13.139 de persoane. S-au primit informații pentru 56% dintre persoane că nu pot fi transferate.
