Cele mai importante măsuri luate de stat în ultimii ani pentru turism, reducerea TVA și impozitul specific, nu au avut efecte pozitive pentru turiști - pentru că nu s-a ieftinit nici cazarea și nici masa - și nici pentru stat. Din contră, introducerea voucherelor de vacanță a reușit chiar să scumpească vacanțele, consideră Simion Alb, specialist în turism și fost director, timp de două decenii, al Biroului de Promovare al României de la New York.
Simion Alb a părăsit Ministerul Turismului în urmă cu doi ani, în mandatul guvernării PSD, după ce ministrul de resort de atunci, Mircea Dobre, a închis toate birourile de turism ale României din străinătate și i-a propus acestuia o funcție de simplu angajat al departamentului de promovare, cu salarii de 450 de euro pe lună. Ulterior, el a preluat conducerea departamentului de incoming al agenției Paralela 45.
El consideră de bun augur dispariția Ministerului Turismului din noua schemă de guvernare, argumentând că acesta a fost, în ultimii ani, o instituție a cărei utilitate și eficiență au fost grav compromise. Ministerul Turismului, spune el, nu a reușit să înainteze forumului legislativ al țării o variantă decentă - și să obțină votul Parlamentului - pentru Legea Turismului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Reprezentarea turismului la evenimentele internaționale și valorificarea altor numeroase oportunități de vizibilitate și comunicare au fost tot mai modeste, iar România continuă să nu aibă o strategie clară de dezvoltare pe termen mediu și lung și de comunicare integrată de marketing. Nici reglementarea înființării – sau măcar încurajarea și crearea premiselor pentru crearea Organizațiilor de Marketing Locale și Regionale (sau Organizațiilor de Management al Destinației) - nu a fost finalizată, mai spune Simion Alb, într-o discuție cu Profit.ro.
"Ministerul Turismului nu se mai bucura de respectul și, mai grav, nici măcar de atenția multor reprezentanți marcanți ai industriei. Motivul nu este legat neapărat de lipsa performanței, ci de faptul că la conducerea ministerului au fost numiți, în baza unor criterii strict politice, persoane fără experiență și, mai grav, fără deschidere și fără onoare. Unii politicieni și câțiva dintre reprezentanții industriei au elogiat <<măsurile>> din ultimii ani pentru susținerea turismului, însă dincolo de declarații superficiale nu avem o măsură clară, o cuantificare, măcar aproximativă, a efectelor directe și indirecte ale reducerii TVA pentru sectoarele hotelier și restaurant, a oferirii voucherelor de vacanță și a impozitului specific (forfetar)", crede Alb.
Reducerea TVA este, în opinia lui Simion Alb, singura inițiativă bună luată în ultimii ani pentru turism, deși tarifele hoteliere nu au scăzut proporțional cu reducerea TVA. El admite, însă, că o asemenea evoluție nu ar fi fost posibilă în condițiile în care România a înregistrat unul dintre cele mai mari niveluri ale inflației din Europa. "Reducerea TVA a fost, însă, limitată la sectorul hotelier și alimentație și a ocolit trei componente esențiale ale turismului internațional receptor: sosirile de turiști străini, transporturile turistice și ghizii de turism. Este nefiresc ca berea la halbă și cafeaua oferite în restaurante să fie taxate cu TVA 5%, dar activitatea ghizilor de turism, cea a operatorilor de tururi și transporturile turistice cu 19%", susține specialistul.
Potrivit acestuia, impozitul specific, cu toate că a fost primit cu satisfacție de unii proprietari de hoteluri, majoritatea proprietarulor de hoteluri și restaurante mari și-au exprimat clar dezacordul "Una dintre motivațiile introducerii impozitului specific este absolut puerilă: reducerea evaziunii fiscale. Puțini au fost însă preocupați de disponibilitatea unor informații care arata efectele, mai precis cu cât au crescut veniturile la bugetul statului ca urmare a introducerii acestui impozit. În fapt, impozitul specific este o taxă pe activitate care nu face altceva decât să încarce cheltuielile hotelierilor și să reducă sumele care ar putea fi alocate pentru salarii, pentru investitți - dezvoltare sau pentru rambursarea eventualelor credite", arată Simion Alb.
Despre voucherele de vacanță, pentru care statul alocă în jur de 400 de milioane de euro pe an, Alb spune că efectul imediat al introducerii lor a fost creșterea semnificativă a cererii pentru turism intern, mai ales în vârf de sezon, și, implicit, creșterea tarifelor hoteliere și pentru alte servicii, precum și a prețului mâncării în restaurante. Voucherele de vacanță nu au contribuit la atenuarea sezonalității cererii și, mai grav, în opinia lui Alb, au privat numeroase atracții și zone turistice de investiții absolut necesare.
"Castelul Peleș are nevoie urgentă de lucrări de reparații și de conservare și de un centru pentru vizitatori cu toalete și magazine cu suveniruri. Sumele alocate pentru vouchere de vacanță puteau fi mai bine folosite pentru refacerea Cazinoului din Constanța sau a pavilioanelor istorice de la Băile Herculane. Investitorii în domeniul hotelier din Bucovina și Maramureș, Brașovul și Sibiul au nevoie urgentă de câteva hoteluri mari și ar fi putut primi credite fără dobândă și facilități fiscale, dacă bugetul alocat pentru vouchere de vacanță ar fi fost direcționat către dezvoltare", a mai spus specialistul.
El amintește și că Bucurestiul este unul dintre puținele mari orașe europene care nu au un centru pentru Conferințe și nici un aeroport suficient de încăpător și modern.
Potrivit lui Alb, numirea lui Răzvan Pîrjol, un profesionist cu multă experiență, la conducerea turismului românesc dă motive de optimism. "Cred că <<(re)activarea>> reprezentanților mediului privat (din turism) este singura soluție pentru atât de necesara continuitate și de responsabilitate în domeniul turismului", spune acesta.
