Autoritatea Națională pentru Turism încearcă să schimbe regulile și modul de participare a României la târgurile internaționale de turism și vrea să impună standuri standard și plata în avans a chiriei către organizatori, vizând reducerea cheltuielilor cu peste 30%.
Fostul minister al Economiei și Comerțului, în subordinea căruia se afla turismul, a aprobat ca România să participe anul viitor la 35 de târguri internaționale de turism, "cam multe", în opinia Ancăi Nedea, președintele Autorității Naționale pentru Turism (ANT). Ea și-ar fi dorit mai puține evenimente, astfel încât bugetul alocat fiecăruia să crească, iar prezența României să fie mai vizibilă.
Noua șefă a turismului s-a declarat nemulțumită de cum au arătat până acum standurile României la târguri și de cum proceda ANT la aceste evenimente. Cu 2-3 zile înainte de un târg nu se știa măcar dacă România va avea stand sau nu și dacă va putea participa. România era privită de organizatorii internaționali de târguri ca rău platnic, existând evenimente pentru care statul avea restanțe la plată chiar și din 2013.
"De când am venit la ANT am ajuns aproape la zi cu plățile", a spus Nedea. Ea a afirmat și că licitațiile pentru construcția standurilor erau prost organziate, iar cei care participau se boicotau reciproc și blocau desemnarea unui câștigător. Pe de altă parte, participarea la târguri reclamă plata unor avansuri cât mai din timp. Ca să păstreze un spațiu cu vizibilitate, organizatorul cere o garanție de participare. "Cu cât o plătești mai repede, cu atât poți beneficia de discounturi mari, a adăugat Anca Nedea. Conform legii, aceste avansuri nu puteau fi plătite de stat înainte de eveniment și de aceea ANT ajungea să plătească mult mai mult decât reprezentanții altor țări. În plus, standul României era aruncat pe o latură, unde era singurul spațiu rămas liber când ANT reușea să deblocheze fondurile, în hățișul birocratic.
România a cheltuit anul trecut pentru participarea la târguri peste 3,3 milioane de euro, bani proveniți exclusiv din fonduri europene. Suma s-ar putea diminua cu peste 30% de anul viitor, a apreciat Nedea, doar dacă România va reuși să plătească avansuri pentru prezența la evenimente. Reducerea ar fi necesară, mai ales că de anul viitor România nu mai poate accesa fonduri europene pentru promovarea turistică și toți banii vor proveni de la buget. ANT încearcă, în acest context, să trimită o notă de fundamentare către Ministerul Finanțelor, de unde să ceară o derogare specială pentru aceste plăți.
O altă anomalie constatată de noua șefă a autorității este că ANT plătea construcția de standuri, dar instituția nu rămânea după târg cu materialele produse, indiferent dacă erau bune sau se degradau. În consecință, pentru târgurile următoare se va stipula în caietul de sarcini ca materialele să rămână în proprietatea ANT.
Autoritatea vrea să facă reduceri de cheltuieli și din construcția efectivă a standurilor. Standurile foarte mici, de până în 20 de metri pătrați, vor fi standard, iar pentru construcția lor se va stabili un model minimal unitar, în conformitate cu manualul de branding. Pentru standurile mari, care sunt amenajate, se vor organiza licitații. "Vom construi 2-3 tipuri de astfel de standuri pentru primul trimestru, care vor fi folosite în mai multe locuri", a mai spus președintele ANT.
Începând cu trimestrul al doilea, statul va lansa o invitație de colaborare facultăților de Arhitectură și de Arte Plastice, pentru a desemna echipe de proiect care să realizeze două tipuri de standuri, din care urmează să fie aleasă cea mai potrivită variantă.
În România se cazează anual 1,7-1,8 milioane de străini, dar hotelierii spun că mai mult de jumătate dintre ei sunt oameni de afaceri veniți în interes de serviciu. România ocupă unul dintre ultimele locuri la ponderea străinilor în total turiști, iar litoalul românesc este unul dintre cele mai neatractive țărmuri din Europa pentru străini.
