Pandemia a lovit și economia, antreprenori și manageri și-au văzut afacerile date peste cap, dar tot ei au găsit soluții de adaptare, de reinventare. Pentru industria de fashion, restricțiile impuse evenimentelor cu mulți participanți au lovit puternic vânzările tradiționale. Elena Cernătescu - CEO & Co-founder Alina Cernățescu fashion, și Nicoleta Pițur, Micro Companies and Self Employed Manager ING Bank și mentor în programul Startarium, au arătat, în emisiunea Profit Live, cum au putut fi duse mai departe afacerile pe o piață în transformare puternică.
Cu vânzările de rochii couture afectate de închiderea evenimentelor, Alina Cernatescu Fashion, o afacere de familie, și-a adaptat rapid liniile de producție în direcții noi, începând să producă inclusiv măști cerute de cliente. Cofondatoarea Elena Cernătescu spune că de mare ajutor a fost canalul vânzărilor online, pe care au avut inspirația să-l dezvolte încă dinainte de pandemie, dar și soluțiile aflate în programul Startarium, la care a participat.
O inițiativă 100% privată, Startarium este cea mai complexă platformă pentru antreprenori la început de drum, lansată în 2016 de Impact Hub Bucharest și ING. Oferă acces gratuit, național, online, la toate resursele necesare pentru a lansa și a crește o afacere de succes: conținut educațional, mentorat de business, proiecte de incubare și accelerare, instrumente moderne de finanțare precum platforma proprie de crowdfunding și competiția de pitching Startarium PitchDay.
“Pe noi, anul trecut, în martie, când s-a declanșat starea de alertă, ne-a prins chiar la deschiderea de sezon. Dincolo de panica sau nesiguranța lucrurilor, am avut șansa de a ne fi diversificat portofoliul de produse înainte de pandemie. Cu un an și ceva înainte luasem decizia de a face și o colecție de ținute de zi, de birou, care se pretează mai mult și la vânzare online. În momentul de față această colecție de zi generează cele mai multe venituri”, povestește Elena Cernătescu
Un business de familie ca al său, cu o echipă restrânsă, majoritatea femei, e afectat puternic de un eveniment. Pe Elena, pandemia a prins-o anul trecut însărcinată în 4 luni. Se pregătea pentru concediul de creștere a copilului, avea de gestionat și această provocare, însă cel mai mult efort depus a fost pentru a menține echipa unită în firmă.
“Nu am apelat la șomaj tehnic, nu a demisionat niciun coleg, nici noi nu am concediat pe nimeni. Am făcut investiții în continuare. Ne-am pregătit pentru anul acesta, când vedem o supracerere. Am știut că nu putem renunța la echipă și la stocuri dacă vrem să avem un an financiar bun”, spune antreprenoarea.
Anul trecut a reinvestit tot profitul, iar rezultatele se văd acum, la 8 luni din an.
“Am început să facem și o colecție de homeware și măști. A fost cea mai rapidă colecție a noastră, lansată în doar 3 săptămâni. Ne-am adaptat foarte repede, clientele vechi au îmbrățișat idea, așa încât colecția homeware a devenit permanentă. Deci ne-am diversificat și mai mult portofoliul”, își amintește Elena Cernătescu.
Cu măștile, nu își propuseseră de la început să aibă o linie de business care să aducă mari încasări sau să crească cifra de afaceri. Dar imediat ce s-au redeschis evenimentele, clientele care doreau o roche de eveniment, voiau și o mască asortată. Atunci, au oferit acest serviciu online și a rămas disponibil în continuare.
Nicoleta Pițur, mentor în programul Startarium din partea ING, a văzut multe exemple de antreprenori care au avut nevoie să se reorienteze pentru a putea crește.
“Împreună cu colegii din Startarium, am creat programul Re:Bulid pt a ajuta antreprenori aflați în diferite stadia ale businessului să își regândească strategia și să facă față problemelor provoate de pandemie. Impactul crizei coronavirus variază de la o întreprindere la alta, de la un domeniu la altul, depinzând și de dimensiunea businessului, de cât de flexibil și ataptativ e la ce ce întâmplă în mediul economic”, explică Pițur.
În această adaptare, spune ea, contează mai mulți factori: capacitatea de a face față la întreruperea lanțului de aprovizionare, situația stocurilor, dependența de procese de producție care ar trebui adaptate exact la timp cu ceea aer nevoie piața la un moment-dat.
Dă exemplul unor antreprenori care produceau cutii de ambalaj pentru cadouri, mai puțin căutate în perioada de lockdown, când oamenii cumpărau mai mult alimente. Așa că au decis să schimbe linia de producție pentru ambalaje de unică folosință destinate livrării mâncării la domiciliu.
Provocările antreprenorilor în această perioadă le-ar rezuma în câteva categorii: lanțuri de aprovizionare, stocuri, adaptarea producției și a canalelor de distribuție pentru continuarea businessului și ușurința trecerii către zona digitalizării.
Eforturi pentru păstrarea echipei
“Peste toate acestea, principala provocare a fost păstrarea locurilor de muncă. Sunt oameni care au fost nevoiți să scadă salarii cu 20%, tocmai pentru a trece toți împreună prin pandemie fără să concedieze pe nimeni. Alții au trecut în masa, de la salariați la director general, la soluția concediului fără plată pentru o săptămână-două, în funcție de dimensiunea companiei. Activul cel mai valoros, dincolo de furnizori sau de tehnologie, sunt oamenii, greu de păstrat și de găsit când lucrurile își revin”, arată Nicoleta Pițur.
Pentru Elena Cernătescu, cel mai dificil în această perioadă a fost să țină pasul cu anunțurile făcute de autorități. “Auzeam că se închide, apoi se deschide parțial, se prelungește starea de urgență, etc. Un business are nevoie de stabilitate, altfel e greu să faci planuri, să stabilești obiective. Noi lucram cu obiective stabilite la începutul anului, pe care le urmăream săptămânal. A trebuit să scoatem din noi partea reactivă a managementului de business, am fost flexibili, am lucrat cu status săptămânal, am ținut echipa foarte aproape și i-am lăsat pe toți să participle cu idei. Am consultat echipa execuțională mai mult. Am vrut să împărțim și responsabilitatea cu ei, să înțeleagă ce eforturi face compania pentru a ține aceste locuri de muncă. I-am făcut temporar parte din boardul companiei”, povestește antreprenoarea.
A încercat să rămână informată și în contact cu alți antreprenori. “Am câteva surse de informare pe care le urmăresc. Platforma Startarium e una dintre ele. Acolo primesc și newsletter foarte bine organizat. Urmăresc și online platforme de știri, și din presa generalistă, și specializată, pentru a avea informații legate și de pandemie, dar și din zona de modă”, spune Elena Cernătescu.
Ajutorul colaboratorilor, furnizorilor și partenerilor a fost extrem de important în perioada dificilă. “Sunt companii care ne-au acordat discounturi pe durata anului trecut ca să nu întrerupem activitatea. De exemplu, la ședințele foto. Nu am întrerupt calendarul de colecții, am mers ca într-un an normal, și am putut negocia cu colaboratorii condiții preferențiale. Ne-au înțeles. Unii ne-au ajutat anul trecut să deschidem și oportunități noi de business. Cu cei de la Fashion Days am început colaborarea în pandemie, după ce, în urmă cu doi ani, când am mai avut discuții, nu reușeam să ne apropiem de condițiile lor. Acum și le-au regândit, s-au adaptat la pandemie și la piața locală. Am deschis astfel un nou canal de distribuție”, povestește Cernătescu.
A putut face și campanii în mediul online cu ajutorul unui pachet de promovare din programul Startarium. Anul acesta, a remarcat o scumpire a campaniilor de promovare în mediul online și o creștere a costurilor de marketing, data fiind cererea mult mai mare.
Perioada fierbinte a crizei ajunge însă la final, la un moment-dat, iar strategiile de business trebuie din nou adaptate pentru a susține creșterea și dincolo de nevoile de supraviețuire.
“E o decizie de business dacă rămâi în linie cu ce ți-ai propus să faci în pandemie și după ce aceasta trece, sau revii la vechiul obiect de activitate, la vechiul mod de distribuție. Rămâne însă neschimbată, atât pentru antreprenori, cât și pentru sistemul bancar, tendința de digitalizare, de access imediat la produse simple, pentru o gamă cât mai mare de clienți”, constată Nicoleta Pițur.
Așteptări de la stat
A observat în bilanțurile companiilor o revenire, o creștere reală, cu diferențe de la o industrie la alta. În unele industrii nu s-a văzut chiar deloc scăderea cifrei de afaceri, deși au suferit uneori în partea de adaptare a oamenilor, a pozițiilor.
Într-un astfel de context, mediul de afaceri găsește singur soluții de adaptare și reinventare, însă are și de la stat așteptări care să acopere măcar nevoile de predictibilitate și transparență, spune mentorul Startarium. “Mediul de business are nevoie de un Cod fiscal predictibil, de încurajarea investițiilor, a reinvestirii profitului. Nu vrem doar să fie colectate taxe, ci lucruri care să ne facă viața mai simplă ca antreprenori, de la accesul mai facil la informații, la un mediu de lucru mai predictibil, măsuri orientate mai mult către sprijinirea antreprenorului, inclusiv prin programe pe fonduri europene. Acestea ar trebui simplificate, digitalizate, făcute mai prietenoase pentru antreprenori, cu informații puse mai devreme la dispoziție. E nevoie și de platforme mai performante, care să nu se mai blocheze. Plus implicare mai mare a autorităților locale pentru sprijinirea afacerilor locale, de la autorizații date pentru punerea pe piață a diverselor produse, până la un mediu de lucru mai transparent”, conchide Nicoleta Pițur.
