Comerțul cu amănuntul trimite primele semne de criză, pe fondul efectelor inflației și al creșterii taxelor. Scăderea puterii de cumpărare și accentuarea problemelor pe lanțurile de aprovizionare, ca urmare a măsurilor de plafonare la energie, gaze și alimente de bază, riscă să ducă România spre un al doilea trimestru consecutiv de scădere economică, adică spre recesiune tehnică. Fără măsuri de susținere a consumului, România riscă să își piardă cel mai important motor al creșterii economice, susține un raport de analiză.
Semnalul este lansat de industria de retail într-un context în care autoritățile au anunțat anterior că vor modifica politica fiscală de anul viitor, posibil inclusiv la TVA, și au decis deja prelungirea pe întregul an a limitării adaosului comercial la alimente.
România a avut din nou cea mai mare inflație din UE.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a scăzut, pe ansamblu, cu 17,2% în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna precedentă.
Comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a scăzut cu 22,2%, vânzările de carburanți au fost mai mici cu 14%, iar comerțul cu produse nealimentare s-a diminuat cu 13,9%.
,,Este cea mai puternică corecție din comerț din ultimii ani, anticipată de temperarea semnificativă a vânzărilor din lunile anterioare. În luna decembrie, considerată vârful de vânzări de peste an (Crăciun, Revelion etc.), comerțul cu amănuntul a scăzut, în serie ajustată, față de luna noiembrie 2023, cu 0,2%. Datele din ianuarie vin să confirme tendința îngrijorătoare’’, arată experții..
Scăderea semnificativă a retailului este prezentată ca fiind cu atât mai alarmantă cu cât vine în contextul creșterilor de taxe intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024.
,,Majorarea TVA la produsele alimentare sănătoase, creșterea taxelor pentru produsele cu zahăr, băuturi și tutun, alături de creșterea taxelor pe afaceri și prelungirea plafonării adaosului comercial au avut un efect de bumerang. În loc să ducă la creșterea încasărilor, au contribuit la scăderea vânzărilor, fapt care demonstrează, dacă mai era nevoie, că atunci când crești taxele în perioadă de criză, încasările scad vertiginos, un element de manual de economie’’, susține Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.
Comerțul cu amănuntul și distribuția a contribuit la formarea PIB cu 21% în 2022, iar veniturile din acest sector reprezintă circa 40% din totalul veniturilor din economie.
Sectorul de retail și distribuție din România angajează circa 800.000 de angajați (2022).
Potrivit analizei, marja brută (adaos) al primilor 10 jucători din retailul autohton a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 18% în urmă cu 10 ani la 11% în 2022, ultimul an pentru care există datele financiare finale la Ministerul Finanțelor.
74 de miliarde de lei au fost cheltuieli cu mărfurile, iar 5,87 miliarde lei au reprezentat salariile celor aproape 80.000 de angajați (primii 10 retaileri).
Potrivit analizei, dinamica îngrijorătoare a retailului românesc are legătură în primul rând cu scăderea accelerată a veniturilor populației, afectate semnificativ de inflație.
Chiar dacă față de media europeană, salariul minim în România a crescut în ultimii 5 ani de două ori mai accelerat (65% în Romania, vs 35% în UE), reprezintă acum doar 54% din salariul minim din UE (vs 45% în urmă cu 5 ani).
În România, salariul minim este de aproximativ 663 euro brut, vs media UE de 1.218 euro.
În luna ianuarie 2024, câștigul salarial mediu brut a fost 7.976 lei, cu 325 lei (-3,9%) mai mic decât în luna decembrie 2023. Ca net, salariul mediu a scăzut cu 220 lei (-4,3%), la 4.859 lei.
Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanță dedicat companiilor cu cod CAEN 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine care au, în afară de principalele lor vânzări de produse alimentare, băuturi sau tutun, alte câteva tipuri de mărfuri, cum ar fi îmbrăcăminte, mobilă, articole electrocasnice, articole de fierărie, cosmetice etc.
Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au acest cod principal de activitate și sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii și a estimărilor Frames. Analiza include și date oficiale INS, CNP și Eurostat.
