'Din datele disponibile, Consiliul Concurenței a constatat o pondere a mărcilor proprii în România în creștere (ajungând, în 2024, la 30,2% din total produse (+2,8 pp față de anul 2021), respectiv 33,8% din produsele alimentare (+3,9 pp față de anul 2021), cu valori peste media calculată la nivelul țărilor în care grupurile din România sunt prezente.
Produsele românești au o pondere puțin mai mare decât cea a produselor de proveniență străină, având un trend ușor crescător (de la 50,4 în anul 2021, la 52,1% în anul 2024)', spun autorii raportului, potrivit Agerpres.
În ceea ce privește produsele alimentare, ponderea produselor românești este mai ridicată, fiind, probabil, influențată și de perisabilitatea produselor (creștere de la 55,7% în 2020, la 56,1 în 2024).
La nivelul mărcilor proprii. pe ansamblu, se poate observa că produsele de proveniență străină au o pondere ușor mai mare.
Potrivit sursei citate, mărcile proprii le conferă retailerilor un grad sporit de adaptabilitate la condițiile inflaționiste (potențial în detrimentul jucătorilor mai mici) și le sporește capacitatea de a se conforma măsurilor de plafonare a adaosului.
În plus, prelungirea plafonării adaosurilor și creșterea ponderii mărcilor proprii în vânzările retailerilor pot conduce la afectarea unor piețe în ansamblu, de exemplu, pe măsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite piețe, producătorii/procesatorii își pot pierde din independență și din motivația de a inova.
În perioada 2020 - semestrul I 2025, a fost observată o creștere a adaosului, accelerată în anul 2023. Acest fapt confirmă efectul de tip waterbed observat de Consiliul Concurenței în cadrul mai multor analize, dar poate fi explicat și prin creșterea anumitor costuri logistice, cum ar fi salarii, energie electrică, carburanți etc.
