Proprietățile rezidențiale din România (apartamente, dar și case) s-au apreciat cu 1,6% în ultimul trimestru al anului trecut față de cele trei luni anterioare, după ce, pe parcursul întregului an, prețurile solicitate de vânzători s-au majorat, per ansamblu, cu 5,3%. Această cifră arată că tendința de temperare a scumpirilor de pe piața rezidențială s-a accentuat vizibil anul trecut, în condițiile în care în 2017 și 2016 erau consemnate creșteri de 9,1% și, respectiv, 12,4%. De menționat este că, în ultimul trimestru din 2018, nivelul prețurilor se situa cu 27,6% sub sub cel înregistrat în urmă cu zece ani (T4 2008).
„În urmă cu un an, constatam apariția unor factori «perturbatori» pe piața rezidențială, care aveau să-i frâneze expansiunea, și declaram că 2018 avea să fie un an de stabilizare și de creștere moderată. Într-adevăr, anul 2018 a consolidat evoluția crescătoare a prețurilor proprietăților rezidențiale înregistrată din 2014 încoace (când am notat cele mai scăzute valori din ultimii zece ani), însă ritmul anual de creștere a încetinit la 5,3%. S-ar părea, așadar, că cei interesați de achiziția unei locuințe nu au mai fost dispuși să accepte scumpiri similare celor din anii anteriori", spune Dorel Niță, Head of Data and Research în cadrul Imobiliare.ro și Project Manager al AnalizeImobiliare.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Trendul de încetinire a ritmului scumpirilor pe piața locuințelor este confirmat și de statisticile oficiale privind prețurile de tranzacționare ale proprietăților rezidențiale din România. Astfel, cele mai recente date publicate de Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) arată, pentru al treilea pătrar din 2018, un plus de 4,3% în Uniunea Europeană (față de perioada similară din 2017), în vreme ce, pe piața locală, avansul anual a fost ceva mai accentuat, anume 5,7%.
În ceea ce privește evoluția prețurilor la apartamente, Brașovul s-a situat, dintre marile orașe, în fruntea clasamentului scumpirilor – atât în T4 2018, cât și pe parcursul întregului an. Aici, pretențiile vânzătorilor de apartamente au consemnat un avans trimestrial de 1,6% și, respectiv, unul anual de 7,5%, până la o valoare de 1.080 de euro pe metru pătrat util.
În Timișoara, prețurile s-au majorat cu 1,2% în ultimul trimestru și, respectiv, cu 7,1% în 2018, ajungând la o valoare de 1.200 de euro pe metru pătrat. În Constanța, creșterea la trei luni a fost de 0,6%, iar cea anuală de 6,6%, suma medie solicitată pentru un apartament ajungând la 1.140 de euro pe metru pătrat.
Tendința de temperare a scumpirilor este vizibilă inclusiv în Cluj-Napoca, unde apartamentele s-au apreciat cu 0,9% în ultimul trimestru din 2018 și, respectiv, cu 6,2% pe parcursul întregului an, până la o valoare de 1.530 de euro pe metru pătrat util. Bucureștiul ocupă poziția a cincea în clasamentul creșterilor de preț, cu un avans trimestrial de 1,1% și unul anual de 5,8%, până la 1.300 de euro pe metru pătrat util. Dintre centrele regionale monitorizate constant de Imobiliare.ro, Iașiul se situează pe ultimul loc în materie de scumpiri, avansul anual cifrându-se aici la 3,4%, în contextul unei scăderi de 0,1% în ultimul pătrar al lui 2018, până la o valoare de 980 de euro pe metru pătrat.
Dacă cele mai scumpe apartamente pot fi găsite în orașele mai sus-menționate – acestora adăugându-li-se și Craiova, cu o medie de 1.090 de euro pe metru pătrat util –, cele mai accesibile reședințe de județ sunt tot acelea din jumătatea de sud a țării. Pe primul loc din acest punct de vedere se situează în continuare Reșița, unde prețul mediu solicitat s-a menținut la o valoare de 500 de euro pe metru pătrat util, iar pe locul al doilea se află Giurgiu, cu o medie de 520 de euro pe metru pătrat. Aceste două orașe sunt urmate de Alexandria, unde un apartament poate fi achiziționat cu 590 de euro pe metru pătrat util, de Târgoviște (630 de euro pe metru pătrat util) și, respectiv, de Drobeta Turnu Severin (640 de euro pe metru pătrat util).
Volumul căutărilor de locuințe din marile centre regionale ale țării era, în ultimul trimestru din 2018, cu 11% mai mic decât în perioada similar a anului anterior – trendul descendent fiind resimțit în toate cele șase piețe analizate. Orașele în care poate fi observat cel mai mare declin anual la căutările de apartamente și case sunt Iași (-24%), Cluj-Napoca (-23%), dar și Timișoara (-22%), în vreme ce scăderi de două cifre au fost consemnate și în Constanța (-17%) și Brașov (-12%). Cea mai mică marjă de diminuare a cererii, pe de altă parte, a fost înregistrată în București, care este și cea mai mare piață imobiliară a țării – aici, volumul căutărilor de locuințe a înregistrat un recul anual de doar 4%.
Pe de altă parte, datele arată și o scădere a ofertei totale de locuințe, în consonanță cu ceea ce s-a întâmplat cu cererea. Astfel, numărul total de proprietăți rezidențiale disponibile spre vânzare în cele șase mari orașe ale țării (apartamente și case construite înainte de anul 2000) s-a diminuat, pe parcursul a 12 luni, cu 7,2%. Scăderi au fost consemnate în cinci dintre cele șase orașe analizate, anume în Brașov (-16,2%), Cluj-Napoca (-13,2%), Iași (-9%), București (-6,7%) și, respectiv, Timișoara (-4%). Singura excepție de la regulă o constituie Constanța, unde oferta de locuințe s-a majorat cu 9,4% în ultimele 12 luni. Se poate spune, așadar, că, în ultimul an, tendința de diminuare a cererii a fost contracarată, cel puțin în parte, de scăderea ofertei.
