Autoritățile locale ar putea căpăta dreptul de a expropria terenuri intravilane aflate în proprietate privată pentru lucrări de înființare, protejare și punere în valoare de spații verzi, prin includerea acestora în categoria lucrărilor de utilitate publică, potrivit unui proiect legislativ depus la Parlament.
Argumentul inițiatorilor este că multe localități din țară nu îndeplinesc standardul european de asigurare a unei suprafețe minime de spațiu verde de 26 mp/locuitor, iar România este subiectul mai multor proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană cu privire la nerespectarea legislației comunitare în domeniul calității aerului.
Astfel, Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică este pregătită să fie completată prin includerea pe lista categoriilor de lucrări care pot fi declarate de utilitate publică, în scopul facilitării exproprierilor necesare acestora, a lucrărilor care au în vedere "înființarea, protejarea și punerea în valoare a spațiilor verzi".
Inițiatorii arată că dinamica pieței imobiliare, dezvoltarea localităților și a infrastructurii aferente, precum și preocuparea redusă a autorităților locale pentru întreținerea vegetației urbane exercită o mare presiune asupra spațiilor verzi, prin scăderea cantității și a calității acestora.
"Retrocedările se constituie, de asemenea, într-unul din factorii cu impact negativ asupra spațiilor verzi, ducând la restrângerea suprafeței acestora, motiv pentru care se impune cu celeritate crearea unui cadru legal și instrumente juridice prin care să se asigure păstrarea destinației de spațiu verde", se menționează în expunerea de motive a proiectului de lege.
De exemplu, anul trecut, instanța a decis retrocedarea parcului Motodrom din cartierul Colentina al Capitalei, în suprafață de 8 hectare, unei moștenitoare a fostului proprietar, care fusese expropriat de către regimul comunist.
"Din datele pe care le deținem până în prezent, în perioada 2001 - 2013, vechile administrații ale Bucureștiului au retrocedat, fie pe cale administrativă, fie prin hotărâri ale instanței, nu mai puțin de 36 de hectare de teren în parcuri. Nu contest că vechii proprietari au avut dreptul legal să-și recuperze bunurile confiscate în perioada comunistă, însă îmi doresc să găsim o formulă legală, fără a leza dreptul proprietarilor, de a recupera în folosul bucureștenilor aceste suprafețe de teren. Alte 23,5 hectare reprezentând spații verzi și terenuri pe care sunt amenajate locuri de joacă au fost restituite conform legilor proprietății, în perioada 2001-2017", declara, în aprilie 2017, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.
Inițiatorii citează ultimele date ale INS, aferente anului 2016, potrivit cărora, în orașele din România, spațiile verzi sunt deficitare atât în raport cu normele europene (26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor), cât și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (50 mp). Potrivit sursei citate, în anul respectiv, dintre municipii, Bucureștiul asigura 21,44 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, Clujul – 25,30 mp, Timișoara – 15,82 mp, Constanța – 13,26 mp, Alba Iulia – 15,09 mp, iar Iașul – 18,80 mp.
Mai mult, în expunerea de motive se afirmă că datele INS, obținute în baza metodologiei specifice a instituției, nu reflectă întrutotul realitatea din teren, subevaluând numărul real de locuitori și supraevaluând în schimb suprafața de spații verzi, dat fiind că aceasta include și pădurile trecute în intravilan, terenurile bazelor sportive și grădinile de zarzavaturi, fără a ține cont de calitatea titularilor drepturilor de proprietate.
"Un spațiu verde aflat în proprietate privată, închis accesului public, nu îndeplinește toate funcțiunile unui spațiu verde pentru toți locuitorii orașului respectiv. În realitate, suprafețele raportate mai sus sunt mult mai mici și de o calitate redusă", se susține în document.
