Interviu realizat de Andrei Stoian, Editor-in-Chief
Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor este un subiect despre care se discută aprins în ultima perioadă. Cu ce schimbări importante vine acesta? Ce efecte ar putea produce el? Cum se traduc ele pentru investitori și dezvoltatori?
Am discutat despre toate acestea cu Mariana Garștea, CEO Sixense România și specialist în monitorizarea geotehnică și structurală. Mariana conduce una dintre companiile cu expertiză de top în ce privește sănătatea structurală a mediului construit, mai exact protejarea proiectelor în fața riscurilor și prelungirea duratei de viață a acestora prin soluții digitale personalizate și inovatoare. Iată ce a punctat.
În ultimul an, s-a discutat public foarte mult despre Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor și despre schimbările care urmează să-i fie aduse. Cu ce ați remarcat că vine diferit acesta și cum vor schimba noile prevederi industria și modul în care sunt realizate proiectele din real estate?
În primul rând, este îmbucurător să vedem că se discută despre reorganizarea legislației din domeniul nostru. De multe ori, industria construcțiilor s-a dezvoltat în anumite direcții, pe lângă cadrul legal, la cererea și presiunea mediului privat, în urma directivelor internaționale și a trendurilor date de organismele de profil mondiale. Evoluția tehnologiilor, a instrumentelor și a soluțiilor tehnice a fost preluată și integrată până acum mai mult ca bune practici, cadrul legal necerându-le propriu-zis la noi. Iar asta cred că dăunează calității construcțiilor și sănătății mediului construit pe termen lung.
Sunt mai multe aspecte pe care Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor le pune sub lupă. M-aș opri asupra câtorva dintre ele, care mi se par extrem de importante și pe care le văd pentru prima dată în mult timp luate cu adevărat în serios. Este vorba despre aspectul riscurilor, despre considerarea coerentă a ciclului de viață al investiției, despre criteriile de performanță ale construcției, despre materiale, produse, echipamente și tehnologii noi în domeniul construcțiilor și, nu în ultimul rând, despre întreg ciclul de viață al investiției.
Aceste aspecte de mare finețe sunt de multe ori lăsate deoparte, deși de ele ține de fapt siguranța în exploatare a ceea ce construim. Mă bucur să văd că acum sunt problematizate și se caută un cadru coerent, concret și adaptat la nivelul de evoluție a industriei în acest moment.
Ce aspecte credeți că ar mai trebui puse la punct, odată cu acest Nou Cod? Cu alte cuvinte, ce credeți că trebuie luat în calcul mai mult?
Așa cum spuneam mai sus, tot ceea ce ține de sănătatea structurală pe termen lung a construcțiilor (fezabilitate-proiectare-execuție-exploatare) este extrem de important.
Pe lângă aspectele menționate în acest Nou Cod, sper să vedem efectele lui cât mai curând, pentru că sunt niște ani deja de când vorbim despre acest subiect. Iar aici mă refer la lucruri cum ar fi:
-
calitatea construcțiilor să fie subiect critic din toate punctele de vedere, cu toate procesele aferente considerate;
-
implicarea experților și a specialiștilor în siguranță structurală încă din etapele incipiente. La fel cum consultanții, arhitecții și proiectanții stau la masă cu ownerii de asset-uri/ investitorii/ dezvoltatorii de la bun început, cu cât implicăm mai rapid specialiștii în siguranță structurală (din etapa de fezabilitate sau pre-fezabilitate), cu atât vom avea proiecte eficiente, investiții maximizate și beneficii evidente în exploatare;
-
alinierea legislației naționale care reglementează procesul de urmărire a comportării construcțiilor în execuție și exploatare la legislația europeană și internațională;
-
perioada de exploatare a construcțiilor să fie considerată etapa-cheie din ciclul de viață a unei construcții;
-
extinderea BIM în exploatare. Echiparea autorităților publice cu instrumentele și formarea necesară pentru a putea beneficia de avantajele implementării BIM. În acest moment, se vorbește doar despre proiectare și execuție;
-
evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra construcțiilor și integrarea acestuia în studiile de fezabilitate, proiectare și execuție, astfel încât să avem o exploatare eficientă și performantă;
-
digitalizarea procesului de exploatare al construcțiilor, adică existența unui asset management digitalizat, aliniat la prevederile standardului ISO în domeniu.
Iar lista poate să continue.
La ce credeți că trebuie să fie mai atenți dezvoltatorii/ investitorii/ ownerii de asset-uri, odată cu acest Nou Cod al Construcțiilor?
Trag un semnal de alarmă în două direcții, cu această ocazie. Este extrem de important să avem o legislație aliniată la realitatea din România, însă să integreze și nivelul de tehnologie existent pe plan internațional, o legislație cu responsabilități, obligații, drepturi coerente. Ele sunt reperul unei industrii sănătoase, aliniate, verticale.
Însă, așa cum am mai spus, e important să înțelegem de ce lucrurile trebuie făcute într-un anumit fel, ce beneficii extrem de valoroase ne aduce respectarea acestui cadru, cum se traduc aceste standarde în performanța, calitatea, sănătatea și siguranța proiectelor de construcții pe care le ridicăm de acum înainte sau care sunt deja în folosință.
Amenzile pentru nerespectarea legislației sunt un demers important, uneori chiar singurul care funcționează, însă nu ar trebui să fie așa. Mi-aș dori să văd o industrie inerent responsabilă, care înțelege plus valoarea practicilor de monitorizare structurală și geotehnică, de exemplu, care ține la realizarea lucrurilor ca la carte, conștientizând ce înseamnă asta pe termen lung pentru un proiect de real estate sau de infrastructură.
Pe de alta parte, sper ca acest Cod să seteze anumite standarde de calitate pentru jucătorii din această industrie: pentru dezvoltatorii, investitorii sau ownerii de asset-uri pe de o parte și consultanți, proiectanți, constructori, furnizori de servicii și lucrări pe de alta parte, pentru modul în care aceștia înțeleg responsabilitatea pe care o implică grija pentru un proiect de construcții și felul în care își arată preocuparea pentru tot ciclul de viață al proiectului. Sper ca acest Nou Cod să fie o oportunitate să ne îndreptăm spre o industrie în care să se cearnă mai ușor proiectele cu viziune, specialiștii cu adevărat pregătiți și profesioniștii care știu ce fac.
Acest demers reprezintă un prim pas în încercarea de a revigora un set de standarde învechite în raport cu necesitățile și saltul tehnologic din acest domeniu. Acum este imperativ necesar să fie dispuse demersurile în vederea rezolvării problemelor endemice ale legislației aplicabile acestui domeniu. Avem speranța că se vor depune diligențele necesare împreună cu reprezentanții instituțiilor abilitate și cu oamenii calificați din domeniul privat, pentru a ridica nivelul de calitate și profesionalism atât de neglijate în ultimii 20 de ani.
Un material Investing in Property
