Dacă cel de-al treilea trimestru din 2020 a fost caracterizat de revenirea la o oarecare normalitate după starea de urgență instituită în contextul COVID-19, piața rezidențială s-a înscris pe o traiectorie ascendentă în ultimul trimestru al anului.
În perioada octombrie-decembrie, prețurile solicitate pentru proprietățile rezidențiale din România, apartamente, dar și case, au consemnat un avans trimestrial specific unor condiții normale de piață.
„În ultimele trei luni am înregistrat o creștere de 1,9% a prețului cerut pentru proprietățile rezidențiale, în comparație cu trimestrul anterior, astfel încât diferența față de anul trecut a ajuns la +3,5%. De remarcat este faptul că prețurile au crescut pe segmentul nou (unități vândute direct de către dezvoltatori), cu un ritm anual de 5,7%, în timp ce pe segmentul existent (proprietăți revândute), prețurile cerute au stagnat”, a spus Dorel Niță, Head of Data & Research, Imobiliare.ro.
Spre comparație, pretențiile vânzătorilor de locuințe înregistrau un avans ușor în cele trei luni anterioare, de 0,3% mai exact, după un recul de 1,7% resimțit în al doilea trimestru din an. Cu alte cuvinte, prețurile solicitate s-au diminuat strict pe parcursul stării de urgență, câtă vreme restricțiile de circulație au afectat cererea și au ridicat o serie de dificultăți în procesul de concretizare a unei tranzacții imobiliare. După trecerea la starea de alertă, însă, acestea s-au stabilizat, iar ulterior și-au reluat vizibil creșterea.
Dată fiind inerția ce caracterizează, în general vorbind, piața imobiliară, este semnificativ faptul că situația generală creată de COVID-19 a avut ca efect, practic, un singur trimestru de scădere a prețurilor solicitate pentru proprietățile rezidențiale.
Creșteri pe linie în marile orașe
În ultimul trimestru din 2020, toate cele 11 mari orașe (cu peste 200.000 de locuitori) analizate au consemnat majorări ale sumei medii solicitate la vânzarea unui apartament – spre deosebire de cele trei luni anterioare, când au avut loc și scăderi. Marjele trimestriale de creștere s-au situat, în general vorbind, sub pragul de 2%, excepție de la regulă făcând doar Capitala, cu un plus de 2,1% (până la o medie de 1.470 de euro pe metru pătrat).
Pe următoarele locuri în clasamentul majorărilor de preț se află Brașovul (+1,9%, până la 1.220 de euro pe metru pătrat) și Galațiul (+1,9%, până la 970 de euro pe metru pătrat), apoi Oradea (+1,3%, până la 1.060 de euro pe metru pătrat), Craiova (+1%, până la 1.180 de euro pe metru pătrat), Brăila (+0,9%, până la 860 de euro pe metru pătrat), Iași (+0,7%, până la 1.080 de euro pe metru pătrat), Cluj-Napoca (+0,6%, până la 1.810 euro pe metru pătrat util), Constanța (+0,6%, până la 1.250 de euro pe metru pătrat), Timișoara (+0,3%, până la 1.270 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Ploieștiul (+0,2%, până la 940 de euro pe metru pătrat).
Dintre reședințele de județ ale țării, cea mai mare majorare de preț din perioada analizată, respectiv 5,6%, a avut loc în Miercurea-Ciuc, până la o medie de 1.080 de euro pe metru pătrat util – capitala județului Harghita depășind, astfel, pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util. Cu un avans de 5,6%, până la 830 de euro pe metru pătrat util, Slobozia se situează la egalitate cu Harghita, în vreme ce Călărașiul ocupă poziția secundă în topul scumpirilor (+3,6%, până la 770 de euro pe metru pătrat), urmat fiind de Reșița (+3,5%, până la 600 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Giurgiu (+2,4%, până la 650 de euro pe metru pătrat).
În ultimul trimestru din 2020 au existat și câteva reședințe de județ în care au avut loc scăderi de preț – cu mențiunea că aceste variații negative s-au situat, cu o singură excepție, sub pragul de 1%. Pe primul loc în clasamentul ieftinirilor se află, astfel, Vasluiul, cu un minus de 1,1% (până la 850 de euro pe metru pătrat util), orașul din Moldova fiind urmat de Alexandria (-0,4%, până la 620 de euro pe metru pătrat), Zalău (-0,2%, până la 790 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Sfântu Gheorghe (-0,1%, până la 870 de euro pe metru pătrat).
Revenire graduală a cererii
O analiză a evoluției cererii de locuințe din marile centre regionale pe tot parcursul lui 2020 relevă că, după impactul măsurilor luate de autorități ca reacție la noul coronavirus, acest indicator și-a revenit în destul de bună măsură în T3, dar a mai scăzut în T4 – tendință explicabilă, cel puțin în parte, prin ciclicitatea sezonieră a pieței. Astfel, după atingerea unui punct minim în luna aprilie, interesul pentru apartamente și case disponibile își revenise vizibil la nivelul lunii septembrie, când Bucureștiul recuperase aproximativ 85% din volumul consemnat în ianuarie, în vreme ce Timișoara se situa la puțin peste 80%, Brașovul, Iașiul și Constanța depășeau pragul de 70%, iar Cluj-Napoca ajungea la aproape 65%.
După prima lună de toamnă, însă, recunoscută ca fiind cea mai activă în materie de tranzacții imobiliare, interesul cumpărătorilor s-a mai diminuat în lunile următoare, astfel că, în decembrie, acesta coborâse la sub 70% în București și, respectiv, la sub 60% în celelalte mari centre regionale ale țării. Per ansamblu, în T4 2020 aproximativ 132.400 de potențiali cumpărători au căutat, pe Imobiliare.ro, apartamente și case în cele mai mari șase centre regionale ale țării. Această cifră relevă un declin de circa 14% față de cele trei luni anterioare (când de asemenea imobile se interesau aproximativ 154.500 de vizitatori), iar comparativ cu perioada similară a anului 2019 poate fi observată o diferență asemănătoare, respectiv -16%.
„Deși în ușoară scădere față de 2019, de la un total de 482.000 de potențiali cumpărători, cererea pentru achiziția de apartamente și case în cele șase orașe mari și-a revenit gradual odată cu ridicarea restricțiilor și a atins 455.000 de potențiali cumpărători în 2020. Din estimările noastre, cererea potențială este de patru ori mai mare decât oferta de proprietăți rezidențiale, atât pe piața nouă, cât și pe cea existentă. Deși segmentul majoritar de căutări în principalele șase județe îl reprezintă apartamentele, totuși, începând cu luna aprilie a anului trecut, s-a evidențiat în mod clar interesul crescut pentru achiziția de case și terenuri pentru construcții, atât în zonele periurbane ale marilor orașe, cât și în zonele cu potențial turistic”, a adăugat Dorel Niță.
În pofida provocărilor generate de situația din domeniul sanitar, 2020 a fost, per ansamblu, un an de creștere în ceea ce privește activitatea de tranzacționare de pe piața imobiliară. Astfel, datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) relevă că pe parcursul anului trecut au fost achiziționate la nivel național un total de 602.805 de imobile – ceea ce echivalează cu un avans de 11,6% (sau 62.625 de unități) față de 2019, când erau înregistrate 540.180 de contracte de vânzare. Este semnificativ faptul că și privind exclusiv la tranzacțiile cu unități individuale – direct corelabile cu achizițiile de locuințe –, poate fi observată o intensificare a activității de tranzacționare: astfel, datele ANCPI relevă un avans de 8,2% pe acest segment, de la 113.752 de achiziții în 2019, la 123.126 în 2020.
Oferta, pe piața veche și pe cea nouă
Comparativ cu trimestrul anterior, oferta totală de apartamente și case construite înainte de anul 2000 și disponibile la vânzare în cele șase mari centre regionale ale țării a fost, în T4 2020, cu 18% mai scăzută – aceasta s-a cifrat, mai exact, la 13.690 de oferte, față de 16.740 în cele trei luni anterioare. Pe fondul situației din domeniul sanitar, însă, raportat la perioada similară din 2019 poate fi observată o diferență pozitivă de 4,5%.
Pe piața nouă, datele centralizate relevă că, după atingerea unui minimum în perioada stării de urgență, numărul de apartamente noi disponibile spre vânzare pe piața din București revenise, în T4 2020, la nivelul de la începutul anului, respectiv 10.600 de unități. În Ilfov, oferta de pe acest segment de piață s-a menținut pe un trend crescător în primele nouă luni din 2020, de la 3.900 la 4.200 de apartamente noi disponibile spre vânzare, dar s-a diminuat ușor în trimestrul al patrulea, până la 4.000 de proprietăți – evoluție ce poate fi considerată, însă, sezonieră.
„Un fapt constatat cu interes în 2020 a fost dezvoltarea tot mai organizată a segmentului middle market al pieței rezidențiale. Dorința cumpărătorilor de a locui în spații mai mari, în contextul muncii de acasă, creșterea veniturilor și reducerea dobânzilor au făcut mai accesibilă achiziția unei locuințe noi din această categorie. Pentru 2021 se preconizează continuarea unor proiecte rezidențiale de anvergură, unii dezvoltatori având planuri de lansare a unora noi; cum anume se vor concretiza aceste planuri depinde de condițiile generale de piață, dar și de facilitățile pe care statul român ar trebui să le acorde pentru încurajarea pieței rezidențiale – cum ar fi majorarea plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA”, a spus Anca Simionescu, Country Manager Lion’s Head.
