Primăriile au vândut în ultimii 11 ani peste 5.300 de locuințe ANL, care, teoretic, sunt închiriate de tineri aflați la început de carieră. Surprinzător este că un sfert dintre chiriași cumpără cu banii jos sau omit să indice sursa de finanțare. Statul continuă să vândă mai mult decât construiește, chiar dacă rimul de vânzări a scăzut în ultimii ani, relevă date analizate de Profit.ro.
Statul a construit circa 34.000 de apartamente de închiriat prin programul destinat tinerilor sub 35 de ani. În evidențele Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL) mai figurează acum sub 30.000 de unități, după ce, în 2009, primăriile au primit libertatea de a le vinde.
Anul trecut, statul a vândut 613 apartamente ANL și a construit 460 de locuințe, din care 48 destinate chiriașilor evacuați, 64 pentru cazuri sociale și 348 de închiriat tinerilor, potrivit datelor transmise de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) pentru Profit.ro. În prezent, ANL are în execuție 2.126 de locuințe pentru tineri, iar primăriile au întocmit documentațiile necesare demarării procesului de vânzare în cadrul a circa 12.000 de apartamente ANL.
Pentru acest an, statul are finanțare pentru 62 de blocuri cu 2.749 de apartamente destinate cazurilor sociale, din care până acum a finalizat un singur bloc cu 90 de apartamente. Mai are în lucru 5 blocuri cu 255 de apartamente pentru chiriașii evacuați, din care nu a fost finalizat niciunul în jumătate de an.
De asemenea, în cadrul programului de locuințe de serviciu, în 2019 au fost în execuție 127 de unități locative, iar în 2020 se lucrează la 305 locuințe, însă până acum nu a fost recepționat nimic. Situația este similară și în cazul locuințelor pentru romi. În 2019 s-au aflat în execuție 84 de locuințe, iar în 2020 sunt în lucru 50 de locuințe, niciuna recepționată până acum.
După o perioadă de închiriere de minimum 1 an, chiriașii pot opta pentru cumpărarea locuinței. Varianta preferată de mai bine de jumătate dintre cumpărători este achitarea de rate lunare către primării, după plata unui avans de 15% (în medie circa 5.000 de euro) și a unei dobânzi egale cu dobânda de politică monetară stabilită de Banca Națională a României plus două puncte procentuale, adică 3,5% - cea mai avantajoasă dobândă de pe piața creditelor ipotecare.
Pe locul doi în topul preferințelor sunt sursele proprii de capital, metodă la care au apelat până acum 931 de chiriași. Programul Prima Casă a atras aproape 800 de chiriași ANL, în ciuda unui avans necesar de numai 5% și a unei dobânzi de circa 5%. Urmează cei care nu indică sursa de finanțare, adică circa 450 de chiriași, și cei care au apelat la un credit ipotecar clasic sau un credit bancar de altă natură, în număr de 319, potrivit informațiilor transmise de MLPDA.
După ce, în 2017 și 2018, prețul de vânzare al locuințelor ANL a scăzut, în ciuda unei piețe rezidențiale în creștere cu circa 10%, anul trecut prețul a revenit pe creștere. Valoarea de înlocuire a acestor imobile este stabilită anual de ministrul dezvoltării, iar anul trecut, aceasta a fost de 1.916,42 lei/metru pătrat, inclusiv TVA, preț mai mare cu 21% față de cel valabil în 2017. Valoarea stabilită pentru anul acesta este de aproape 3.000 de lei/metru pătrat, o creștere de 56% față de prețul de anul trecut.
Astfel, în ultimii doi ani, prețurile au crescut cu peste 80%, iar un apartament ANL a ajuns să coste, în medie, 34.000 de euro. Regulamentul specifică faptul că aceste apartamente se adresează persoanelor care nu își permit să cumpere sau să închirieze o locuință de pe piața liberă, adică tinerilor cu venituri sub medie. În aceste condiții, apare întrebarea de unde au aceștia bani să achite integral prețul locuinței sau să contribuie cu un avans de 15%? Un posibil răspuns este nerespectarea criteriilor de acordare a acestor locuințe sau faptul că mulți chiriași continuă să ocupe astfel de apartamente și după împlinirea vârstei de 35 de ani.
Unde sunt vândute
Până acum, doar în 80 de localități, din 39 de județe, inclusiv București, s-au vândut locuințe publice.
De departe, în București au fost vândute cele mai multe astfel de locuințe, adică peste 1.300 de unități sau un sfert din total. Chiriașii din Sectorul 6 au fost cei mai activi, cu peste 1.200 de achiziții, aici fiind și cele mai multe tranzacții cu cash din țară, iar ceilalți bucureșteni provin din Sectoarele 2 și 3. În Capitală, s-a preferat achiziția prin credite Prima Casă și cu bani cash.
Locul doi în topul celor mai active județe este ocupat de Iași, cu 470 de locuințe vândute în ultimii 11 ani în doar trei localități: Iași, Pașcani și Târgu Frumos. Majoriatea au fost cumpărate cu rate la primărie.
Locul trei revine județului Constanța, unde în localitățile Constanța, Eforie, Năvodari, Murfatlar, Valu lui Traian și Cumpăna s-au vândut 428 de apartamente din 2009 încoace. Ratele la primărie și sursele proprii sunt și în acest caz preferate.
La polul opus, județele cu cele mai puține vânzări sunt Ilfov și Sălaj, unde în Bragadiru și Zalău au fost vândute câte 3 apartamente cu banii jos și rate la primărie.
