Palatul și grădinile Bragadiru din Capitală, hotelurile New York din Cluj-Napoca și Minerva din Craiova sunt scoase la vânzare prin Artmark Historical Estate.
Palatul și grădinile Bragadiru au preț disponibil la cerere. Construcția din 1894 are o suprafață de 10.110 metri pătrați care cuprind 120 de camere și 43 de băi. Întreaga proprietate are o suprafață de 1,65 hectare, scrie News.ro.
Potrivit Artmark, ansamblul este disponibil pentru vânzare în trei variante - integral: palat și grădina; palatul de 10.110 mp cu terenul aferent, de 4.369 mp; grădina de 12.122 mp, pretabilă unei dezvoltări imobiliare.
Complexul arhitectural poartă numele fondatorului său, Dumitru Marinescu Bragadiru (1842-1915). Personaj emblematic pentru oraș, a pornit dintr-o familie săracă de muncitori și a ajuns să fie al treilea industriaș al Europei la început de secol XX.
La finalul secolului XIX, a înființat o fabrică de bere. Pe atunci, în București funcționau doar două astfel de întreprinderi, ambele de origine germană: Luther (viitoarea Grivița) și Oppler (ulterior GIB). În apropiere, Bragadiru a construit un loc de recreere pentru angajați, urmând o veche tradiție a fabricilor de bere. Astfel a luat naștere „Colosul”, cum a fost cunoscută clădirea la începuturile sale, în jurul anului 1905. Conceput ca Palat al Culturii, a fost folosit ca berărie și sală de spectacole, dar și pentru serbarea unor evenimente de familie ale lucrătorilor.
Palatul Bragadiru a fost realizat după planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl în anul 1894. Este o construcție impresionantă, atât prin mărime, cât și prin arhitectură și decorațiuni, cu o atenție deosebită acordată detaliilor: scări în spirală în stil Normand, stucaturi, statui inserate în fațadă, oglinzi venețiene și balcoane în stil Victorian. Grădina de vară și terasa completează armonios arhitectura eclectică.
Cu o sală de bal spectaculoasă, care poate funcționa și ca sală de teatru sau de concerte, o bibliotecă, o popicărie, numeroase camere, magazine și birouri ce funcționau la parter, el îmbină stilurile unor celebre clădiri ale vremii - Camera de Comerț, Poșta Română, Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC-ul) și clădirea Curții Supreme de Justiție, toate construite în aceeași perioadă.
În iunie 1948, averea familiei a fost confiscată, iar palatul a devenit Casa de Cultură „Lenin” a sectorului V și a funcționat cu acest scop până în 1989. După căderea regimului comunist, a fost părăsit, până în 2003, când a fost retrocedat urmașilor lui Dumitru Marinescu Bragadiru, care au refăcut clădirea.
Hotelul Minerva, proiectat în stil maur de arhitectul Toma Dobrescu pentru o societatea condusă în principal de italieni, a fost finalizat în 1902. Clădirea din Craiova este scoasă la vânzare pentru 1,9 milioane de euro.
Cunoscut inițial drept „Casionul Minerva”, a avut la inaugurare un restaurant și hotelul, adăugându-li-se ulterior, prin amenajări, crama și grădina de vară. Mai târziu, sub îngrijirea unor restauratori, renumita sală maură și braseria au devenit centrul de atracție al orasului, Minerva concurând și întrecând toate celelalte localuri de petrecere.
Încă de la începuturi, Minerva a reunit cei mai apreciați lăutari ai vremurilor, cum ar fi Cristache Ciolacu și taraful Buică, Dinicii, Tandinii, instrumentiștii din familia Piculeata și Julea. Pe scena Minerva au debutat cântăreți care și-au creat un renume în viața artistică a țării, ca Madelaine și Manu Nedeianu, Iodănescu-Bruno, Ion Vasilescu, Mia Braia, Ioana Radu, Dorina Drăghici și Petre Alexandru, între alții.
Minerva a fost o adevarată „citadela” de cultură, aici oamenii de artă petrecându-și timpul liber, discutând și făurind planuri. Între clienți s-au numărat Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauțchi, Silvia Popovici, Sanda Toma, Ioana Bulcă, Andreea Năstăsescu, Rodica Tapalagă, Ioana Măgură, Vasile Constantinescu, Vasile Nițulescu, Remus Comăneanu, Geo Barton, George Marutza, George Apostu, Ion Caraion, Haralambie Grămescu, Horia Pătrașcu, Petre Dragu, Ion Voicu și Constantin Piliuță.
Minerva a găzduit oameni importanți ai lumii, precum generalul Charles De Gaule, comunistul chinez Ciu EnLai, împăratul Pahlavi al Iranului, președintele Gomulka al Poloniei.
Grădina Minerva a găzduit primele gale de box la care au evoluat mulți campioni ai țării, între care Anton Osca, Marin Gaspar și Gheorghe Lungu.
O construcție monumentală realizată în stil maur, cu o bogată decorație la exterior, cu o intrare care se remarcă prin monumentalitatea ei. Salonul Maur are un luminator uriaș, având pe lateral oglinzi vieneze care scot în relief fastul și măreția concepută de architect.
Consolidată și parțial renovată, clădirea necesită un proiect de renovare pentru a putea fi folosită din nou ca hotel cu facilități de restaurant, braserie și grădină de vară și pentru a redeveni punctul principal de atracție al unui oraș din viața căruia lipsește de prea multă vreme.
Hotelul New York (Continental) din Cluj-Napoca, locul în care boemia clujeană se întâlnea la începutul secolului trecut, este scos la vânzare cu preț disponibil la cerere.
Cu 105 camere și 80 de băi, finalizat în 1894, hotelul a fost inaugurat un an mai târziu sub numele New York. Clădirea de colț a fost ridicată în stilul eclectic al epocii, un melanj de neobaroc și elemente clasiciste.
Clujeanul care a semnat proiectul, Lajos Pákey (Pákei), a fost arhitect șef al orașului în primele decenii ale secolului al XX-lea. Între clădirile proiectate de el se numără Pavilionul de patinaj (astăzi restaurantul Chios) și Casinoul din Parcul Central, cele două clădiri ale Universității Tehnice de pe strada Barițiu, fostul Liceu Brassai.
Este posibil ca hotelul New York din Cluj-Napoca să fi fost inspirat de hotelul omonim din Budapesta, inaugurat în octombrie 1894. Piesele de mobilier au fost aduse de la acesta, fiind marcate cu monograma NY, detaliu ce a inspirat denumirea hotelului din Cluj. Dacă până atunci Hotelul Biasini din centru (finalizat în 1840) găzduia personalitățile sosite în oraș, noua clădire cu camere elegante și facilități de ultimă oră a devenit noua destinație. În acea perioadă, New York a fost cel mai mare hotel din Transilvania. Imobilul era dotat cu generator propriu de curent și a fost prima clădire electrificată din oraș, curentul electric fiind introdus în Cluj abia în 15 iulie 1906.
Arhitectul Pákey a prevăzut construcția cu spații somptuoase la parter pentru restaurant și cafenea deschise oaspeților și vizitatorilor. Cafeneaua, găzduită de salonul albastru, a devenit rapid punctul de întâlnire a boemei clujene, frecventată de jurnaliști, scriitori și universitari. Supranumită „Redacția”, găzduia cluburi literare, iar sala mare era cunoscută pentru balurile grandioase.
Cafeneaua literară a funcționat timp de jumătate de secol, până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Se spune că Ion Luca Caragiale ar fi fost client aici, iar premierul Octavian Goga ar fi fost otrăvit mortal în restaurantul hotelului New York, unde se oprise în drum spre Ciucea.
După instaurarea regimului comunist, hotelul a fost transformat în cămin studențesc, iar din 1960 a redevenit hotel, sub numele de Continental. Restaurantul a continuat să funcționeze. La începutul anilor 2000, spațiul era încă deschis, fiind inclus în lanțul hotelier național cu același nume.
Clădirea de astăzi își păstrează farmecul. Fațadele au fost renovate complet, iar exteriorul arată ca în perioada de apogeu a hotelului. Procesul de restaurare a început în 2016 și a vizat, pe lângă renovarea fațadelor, refacerea acoperișului și lucrări de consolidare și izolație a fundației. Lucrările au fost efectuate de echipe de arhitecți, ingineri și muncitori specializate în restaurarea clădirilor istorice.
Interiorul exuberant și-a păstrat elementele de arhitectură care l-au făcut faimos în epocă, dar va necesita un proces de restaurare și renovare. În stadiul actual, clădirea dispune de 105 camere de hotel, plus restaurant, cafenea și sală de conferință, iar prin mansardare capacitatea poate crește la 150 de camere.
