Omul de afaceri Ion Rădulea, de numele căruia se leagă ultimii ani ai fabricii de combine agricole Semănătoarea, lucrează la construcția de la zero a trei clădiri de birouri și la reconversia unei hale în sedii pentru firme, prima fază a unor proiecte amplasate în locul fabricilor Semănătoarea și Pumac, ce presupune investiții de peste 90 milioane de euro. Antreprenorul și-a resuscitat și vechile planurile pentru Sema Parc.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Atât Sema Parc (care înlocuiește Semănătoarea), cât și The Light (din locul Pumac) au început prin dezvoltarea unor clădiri de birouri și prevăd continuarea cu o componentă rezidențială. Inițiat înainte de criză și blocat de aceasta, din proiectul Sema Parc s-au realizat la început două clădiri de birouri vândute în 2006 către Europolis (actualul CA IMMO) pentru 90 milioane de euro. În ultimii doi ani s-a reluat procesul de valorificare a două depozite, care au fost transformate în circa 23.000 metri pătrați de birouri.
„Suntem în plin proces de reconversie și reamenajare a unei clădiri existente pe platformă (Semănătoarea, n.red.) într-o clădire de birouri clasa A care va fi denumită Berlin. Noua construcție cuprinde o suprafață totală închiriabilă de 15.800 metri pătrați și termenul estimat de livrare este trimestrul al doilea din 2019. În prezent, sunt în dezvoltare peste 32.000 metri pătrați de birouri clasa A prin clădirile Oslo și Londra, dezvoltate de la zero, preconizați spre livrare în trimestrul al patrulea din 2020, două clădiri cu un regim de înălțime de 6, respectiv 15 etaje“, a declarat Sorin Vișoianu, CEO River Development, într-un interviu acordat Profit.ro.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV NEPI Rockcastle, cel mai mare investitor imobiliar din România, se așteaptă să vândă toate proprietățile de birouri, evaluate la peste 380 milioane euro. Dedeman, Ion Țiriac și Globalworth - ofertanți
Sorin Vișoianu
Master Planulul Sema Parc presupune o dezvoltare imobiliară întinsă pe aproximativ 41 de hectare și o suprafață totală care, la finalul proiectului, va atinge aproximativ un milion de metri pătrați construiți. Cea mai mare pondere o reprezintă segmentul de birouri, cu 54% din totalul construit (526.800 metri pătrați), fiind urmat de segmentul rezidențial, cu 32% (305.200 metri pătrați sau echivalentul a circa 1.400 de locuințe). Spațiile comerciale și destinate recreeri vor ocupa un procent de 10% din totalul construit (93.500 metri pătrați), iar segmentul hotelier este estimat la 2% (21.300 metri pătrați). Investiția în dezvoltarea acestui mega-proiect a fost estimată în 2006 la circa 1,7 miliarde de euro.
Proiect Sema Parc
„Ansamblul rezidențial este o dezvoltare de tip hexagonal, care permite o densitate optimă a clădirii. În total, segmentul rezidențial va include 41 de blocuri, cu înălțimi între 5 și 9 etaje. În zona sudică, accentul pe înălțime va fi asigurat de trei turnuri de tip rezidențial. În ceea ce privește termenele de livrare, vorbim de un master plan cu bătaie lungă, ce are în vedere un termen de dezvoltare între 10 și 15 ani. De aceea, etapele următoare de implementare sunt corelate atât de evoluția internă a proiectului, dar și de dinamica pieței. Momentan, ne concentrăm pe segmentul office, iar segmentul rezidențial face parte din următoarea etapă de dezvoltare“, explică Vișoianu.
Sema Parc
Cu liftul în apartament
Strategia este similară și în cadrul proiectului The Light. Terenul de șase hectare al foste fabrici Pumac din zona Politehnica a fost cumpărat de Ion Rădulea, alături de Alain și Alexis Bonte. În 2015, Rădulea a vândut o parcelă de 2,1 hectare suedezilor de la Skanska, pentru circa 13 milioane euro, familia Bonte a rămas cu circa 1,7 hectare, iar el cu restul de circa 3,2 hectare.
Pe lotul rămas a demarat The Light, proiect care, în prima fază, se concentrează pe segmentul de birouri. Lucrările la prima clădire de birouri sunt acum într-un stadiu avansat și dezvoltatorul spune că va putea încheia lucrările spre finalul trimestrului al doilea al acestui an. Termenul avansat la evenimentul de punere a pietrei de temelie a fost finalul lui 2018.
Până în prezent, valoarea investiției în clădirea The Light One se ridică la circa 29 de milioane de euro, iar alături de proiectul Sema Parc, investițiile pe care River Development le va aloca proiectelor în derulare ajung la peste 90 de milioane de euro.
Proiectul The Light
Finanțarea proiectului The Light provine exclusiv din surse private gestionate de dezvoltator și un amestec de capital propriu și capital creditat.
„Etapa următoare de dezvoltare se poate concentra fie pe dezvoltarea celorlalte două faze de birouri și a infrastructurii pentru întregul proiect, fie pe abordarea simultană a rezidențialului cu una din fazele de office. The Light este gândit ca un proiect pe termen mediu, astfel încât avem în vedere continuarea fazelor în cel mai scurt timp de la momentul livrării The Light One, aflându-ne în stadiul de planificare pentru etapele următoare“, mai spune directorul companiei.
Proiectul prevede o clădire cu 196 apartamente cu două, trei și patru camere, având suprafețe construite pornind de la 140 mp până la 190 mp, desfășurate pe o suprafață totală construită de aproximativ 39.815 metri pătrați. Apartamentele sunt dispuse câte două pe fiecare etaj, iar clădirea este proiectată cu dublă orientare: către Parcul Politehnică și Bulevardul Iuliu Maniu. Clădirea va fi dotată cu lifturi care asigură accesul direct în apartament. Locuințele sunt destinate persoanelor cu venituri medii și peste medie.
The Light One
Vișoianu mai spune că, deși cele două proiecte solicită o mare parte din atenția dezvoltatorului, încă ține cont de noi oportunități care pot aduce companiei proiecte noi.
Majoritatea proiectelor imobiliare mari din București sunt construite în locul unor foste fabrici construite în perioada comunistă, printre acestea numărându-se AFI Cotroceni (în locul Uzinei de Mașini Electrice București), Promenada și Sky Tower în locul Fabricii de Elemente pentru Automatizări, sau proiectul Vastint, divizia imobiliară a IKEA, realizat în locul fabricii Timpuri Noi.
CITEȘTE ȘI GRAFIC Un economist Commerzbank constată o evoluție contradictorie în România: Locuințele se scumpesc în timp ce dobânzile la credite crescAstăzi, Semănătoarea mai produce piese de schimb, dar înainte să fie privatizată avea 7.500 de angajați și producea 3.500 de combine pe an. Întreprinderea a fost privatizată în octombrie 1999. Compania MYO-O, condusă de Ion Rădulea – fost angajat al Semănătoarea, a preluat de la Fondul Proprietății de Stat 56,7% din capitalul social al întreprinderii, pentru care a platit circa 17 miliarde lei, adică echivalentul valoric a 35 de combine din cele 80, câte existau în stoc la momentul privatizării. Restul participațiilor au rămas la peste 30.000 de acționari care și-au subscris cuponul de privatizare aici. Printre aceștia se număra fostul premier Nicolae Văcăroiu, fostul senator Corneliu Gavaliugov și fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Aurel Pană. Noii patroni s-au angajat față de stat că vor investi circa 7 milioane de dolari pentru a pune pe picioare uzina.