Interagro SA, principala firmă, cu profil agricol, din grupul de companii omonim controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, este urmărită penal de DNA cu suspiciunea de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, într-un dosar ce vizează un schimb de terenuri perfectat în urmă cu 10 ani între Interagro și Primăria Azuga.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
"La data de 06.11.2018, s-a adus la cunoștința administratorului special și administratorului judiciar faptul că (în cazul – n.r.) Interagro SA s-a dispus urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 47 rap. la art. 297 alin. 1 rap. la art. 309 C. Pen. rap la art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. Pen., raportat la contractul de schimb autentificat cu nr. 871/13.04.2009 încheiat între Interagro SA și Orașul Azuga", se arată într-un document oficial consultat de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, în dosarul menționat se estimează că, prin schimbul de terenuri dintre Interagro și municipalitatea Azuga, patrimoniul orașului ar fi suferit un prejudiciu în cuantum de 674.500 euro.
"Dosarul se află în faza de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a infracțiunilor de Corupție", se mai afirmă în document, în care se precizează că dosarul a fost deschis în 2015. Informații despre subiectul schimbului de terenuri Interagro – Primăria Azuga au mai apărut în presă în 2016.
Terenul pe care ar fi urmat să fie realizată investiția, abandonată între timp, se află la baza pârtiei de schi Șorica și este în suprafață de aproape 10 hectare. La schimb cu acest teren, Primăria Azuga a primit de la Interagro un teren agricol de 7,5 hectare în comuna Vedea, județul Teleorman.
Planul de reorganizare a Interagro SA, aprobat recent, prevede plata către creditori a doar circa 44% din totalul datoriilor înscrie la masa credală a Interagro, respectiv distribuiri către creditori de 510,74 milioane lei, în condițiile în care tabelul definitiv de creanțe al companiei conține pretenții în sumă totală de 1,155 miliarde lei. Mai mult de jumătate din suma totală de 510,74 milioane lei care va fi distribuită creditorilor va proveni din vânzarea de imobile, bunuri mobile, stocuri și participații la alte companii ale Interagro, considerate neesențiale pentru activitatea acesteia și a căror valoare de piață a fost estimată la 277,21 milioane lei.
Interagro SA, controlată direct de firma Interaction SRL (cu participație de 76,46%), unde Ioan Niculae deține 51,28% din acțiuni, restul capitalului fiind în posesia lui Marie Bilton Claire, a reușit să-și reducă cu 80% pierderile în 2017, de la 37,94 la doar 7,59 milioane lei, iar cifra de afaceri a companiei a crescut cu 3%, la peste 18 milioane lei. Interagro este totuși departe de anii de glorie, când rulajele anuale erau de ordinul sutelor de milioane de lei.
Ioan Niculae a fost condamnat pe 1 noiembrie 2018 de Tribunalul București la trei ani și șase luni de închisoare în dosarul în care este acuzat, între altele, că ”a corupt” oameni de afaceri, funcționari publici și înalți demnitari să promoveze o Hotărâre de Guvern prin care să fie acordate facilități fiscale privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, acest lucru aducând Interagro un beneficiu de 600 de milioane de euro. Decizia magistraților nu este definitivă. Condamnarea a mai fost pronunțată pentru acuzațiile de instigare la evaziune fiscală și instigare la spălare de bani.
Niculae, la un moment dat cel mai bogat român, a fost condamnat definitiv, în aprilie 2015, la doi ani și șase luni de închisoare în dosarul "Mită pentru PSD", pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale din 2009 a candidatului social democrat Mircea Geoană. El a fost eliberat condiționat din penitenciar în iulie 2016.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în ianuarie anul trecut că rechizitoriul DIICOT în dosarul Romgaz, în care au fost trimiși în judecată, printre alții, fostul ministru Adriean Videanu și omul de afaceri Ioan Nicolae, are mai multe nereguli din punct de vedere legal, considerând nule numeroase convorbiri telefonice și excluzând din materialul probator raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară, precum și declarațiile experților contabili. Instanța supremă a solicitat DIICOT să remedieze neregulile constatate și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.
Nicolae și Videanu au fost trimiși în judecată de către procurorii DIICOT în 9 iunie 2017, în dosarul "Romgaz-Interagro", pentru constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și complicitate la delapidare. Potrivit procurorilor, în vederea realizării scopului grupului infracțional s-a urmărit și realizat delapidarea SNGN ROMGAZ SA (ce s-a constituit parte civilă în cauză), în sensul obținerii de gaze naturale la prețuri inferioare celor practicate în mod normal de partea civilă, prin obținerea în mod ilicit de discounturi comerciale la care SC INTERAGRO SA nu era îndrituită a le obține.
