O casă negustorească construită în secolul 19 în centrul Bucureștiului este scoasă la vânzare pornind de la prețul de 2,7 milioane de euro, potrivit Artmark Historical Estate.
Imobilul finalizat în 1891 se află pe strada Cavafii Vechi și are o valoare estimată la 3 - 3,5 milioane de euro, scrie News.ro.
Pe o suprafață de 1.970 de metri pătrați sunt dispuse 30 de încăperi și 12 băi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Situată în vecinătatea străzilor Lipscani și Calea Moșilor, în fosta suburbie Biserica Răzvan, casa a aparținut negustorului Gheorghe Petrescu (Ghiță). Clădirea cu subsol, parter și etaj a fost proiectată în stilul specific perioadei, eclectic cu pronunțate tușe neoclasice.
Destinația mixtă este tipică zonei și se inspiră din modelul Hanului lui Manuc (deschis în anul 1808): funcție comercială la parter, depozitare în cele două subsoluri (care însumează aproximativ 1.000 mp) și rezidențială la etajul 1 și mansardă. La etaj se păstrează și azi sala generoasă de bal, cu o suprafață de aproximativ 100 mp.
Interiorul cu suprafață utilă de 1.500 mp este compartimentat în 12 apartamente, având un potențial ridicat pentru a deveni hotel, restaurant sau spațiu de birouri. Imobilul beneficiază de o curte de 478 mp.
Potrivit celei mai vechi locatare, Ana Cofoi, născută în 1902 și mutată în imobil în 1937, ca îngrijitoare, se pare că aici ar fi funcționat un restaurant și o cramă.
Conform mărturiilor unui fost ofițer al Gărzii Regale, Ion Ivașcu (născut în 1912), ce a domiciliat aici în ultimii ani din viață, în perioada interbelică etajul a funcționat ca spațiu de recepție și sală de bal pentru diplomați, ofițeri și atașați militari ai regimului. În schița de „Proect” sunt descriși pereții dubli ai sălii de bal: sub calcio vecchio, erau pictați cu ulei.
Pentru o perioadă scurtă, se pare că și prințesa Martha Bibescu a locuit în această casă - fapt neatestat de arhive, dar care poate fi susținut de existența unei plăci comemorative din Biserica Sfântul Gheorghe, prin care prințesa aduce un omagiu ctitorilor și martirilor Brâncoveni.
Între 1942-1950, la parter au funcționat: Feroneria Bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care a deservit și lucrările deosebite ale meșteșugarilor pentru încuietorile și ferecătorile de metal ale ușilor imobilului; societatea de stofe și postavuri „Dorobanțul” și cantina ei; prăvălii deținute de A. Vigder, B. Jakerkaner, T. Schwarz, E. Hobinescu, A. Herscovici, S. Felix.
