Procurorul-șef al DNA, Codruța Kovesi, a declarat miercuri, că în partea din dosarul “Microsoft” în care sunt vizați mai mulți foști miniștri, pentru a finaliza rechizitoriul trebuie stabilit un prejudiciu cert, printr-o expertiză în domeniul achizițiilor publice, și, de asemenea, sunt necesare expertize IT. Kovesi a precizat că în acest dosar, care este unul complex, se lucrează ritmic, în doi ani de când a început ancheta s-au făcut peste 60 de percheziții domiciliare, peste120 de percheziții informatice, au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituții, iar în prezent procurorii le evaluează pentru stabili circuitele financiare care au fost folosite.
Întrebată, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, în ce stadiu este cauza desprinsă din dosarul “Microsoft”, în care în 3 septembrie au fost condamnați definitiv Dorin Cocoș, Gabriel Sandu, Gheorghe Ștefan și Nicolae Dumitru, procurorul-șef al DNA a spus că dosarul este în lucru și se lucrează ritmic, scrie News.ro.
“S-au făcut peste 60 de percheziții domiciliare, s-au finalizat peste 120 de percheziții informatice asupra unor medii de stocare, în principal calculatorare și alte unități IT, au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituțiile care au deținut astfel de documente și care interesează în cauză. În acest moment, suntem în evaluarea acestor documente, pentru stabili circuitele financiaer care au fost folosite”, a precizat Kovesi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Procurorul-șef al DNA a precizat că în acest dosar, pentru a putea finaliza rechizitoriul, trebuie să se stabilească un prejudiciu cert, în condițiile în care una dintre acuzațiile principale este cea de abuz în serviciu.
“Pentru a putea dovedi această infracțiune și a putea finaliza rechizitoriul sau o altă soluție care se poate da în cursul procesului penal, este necesar să stabilim un prejudiciu cer. Acest lucru urmează să se stabilească printr-un raport de constatare sau o expertiză în domeniul achizițiilor publice și se impune și efectuarea unor expertize IT. Deci, se lucrează ritmic la acest dosar”, a spus Codruța Kovesi.
Întrebată de ce acest dosar nu mai este instrumentat de procurorul Mihaela Moraru, ci de procurorul Matei, Kovesi a spus că, în condițiile în care sunt magistrați în DNA care au în lucru și 150 de dosare, se pot redistribui dosare și unor procurori nou-veniți.
“Datorită faptului că în DNA avem și colegi care au venit în DNA în urma interviurilor derulate, dar mai ale că anumiți procurori aveau în derulare 150 de dosare sau peste 100 de dosare, potrivit regulamentului intern, obișnuim să formăm echipe de procurori care să lucreze în dosar sau să redistribuim dosare și unor procurori nou-veniți în DNA. Dar aceasta este o chestine internă. Numele procurorului care investighează dosarul poate fi făcut public la finalizarea anchetei. Vă pșot asigura că se lucrează ritmic la acest dosar, este un dosar complex și v-am spus toate activățile care s-au făcut în decursul a doi ani de zile, în condițiile în care procurorii care instrumentează acest dosar au peste 140 de dosare în lucru”, a explicat Kovesi.
CITEȘTE ȘI Dosarul Microsoft - Cocoș, Ștefan "Pinalti" și Dumitru "Niro" s-au predat la poliție. Ștefan: Adevărații hoți au băut șampanie în Bamboo! Despre decizia definitivă a instanței supreme în dosarul “Microsoft”, procurorul-șef al DNA a spus că o parte importantă este și aceea că judecătorii au dispus confiscarea unei sume de 17 milioane de euro de la inculpații condamnați.
“Este important că în acest dosar, încă din cursul urmăririi penale, au fost dispuse măsuri asiguratorii, au fost indispoibilizate în jur de 25 de imobile, terenuri și clădiri, în jur de cinci apartamente și mai multe bunuri care pot fi executate. Din acest moment, responsabilitatea executării prejudiciului revine Ministerului Finanțelor, prin structura specializată. Sper că se va executa, este un prejudiciu foarte mare, asupra căruia instanța s-a pronunțat, există foarte multe măsuri asiguratorii în acest dosar, deci ele ar trebui să fie destul de ușor de executat, din punctul nostru de vedere”, a adăugat Kovesi.
Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat definitiv, în 3 octombrie, pe fostul primar al municipiului Piatra Neamț Gheorghe Ștefan la șase ani de închisoare, pe fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu la trei ani, pe Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru la doi ani și patru luni de închisoare cu executare.
Instanța supremă a dispus confiscarea de la Dorin Cocoș a sumei de nouă milioane de euro, de la Dumitru Nicolae - aproximativ două milioane de dolari și un million de euro, de la Gheorghe Ștefan - 3,9 milioane de euro și de la Gabriel Sandu - 2,2 milioane de euro.
Judecarea dosarului "Microsoft" a început în 24 martie 2015 și s-a încheiat în 3 octombrie 2016, fiind vizat modul în care au fost atribuite licențe Microsoft timp de zece ani.
Potrivit procurorilor, Dorin Cocoș ar fi pretins și primit nouă milioane de euro de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, atunci ministru al Dezvoltării Regionale și vicepreședinte PDL, să asigure firmelor susținute de Florică încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor.
Din dosarul “Microsoft” a fost despinsă o cauză în care sunt cercetate mai multe persoane, printre care și foștii miniștri Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu și Adriana Țicău, aceștia fiind suspectați de abuz în serviciu legate de aprobarea unor proiecte pentru licențe Microsoft.
În septembrie 2014, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a celor foștilor miniștri.
Președintele a avizat, în 3 octombrie 2014, cererea DNA pentru foștii miniștri Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Daniel Funeriu. Camera Deputaților a aprobat, în 13 octombrie 2014, cererea de începere a urmăririi penale a lui Valerian Vreme. În 19 noiembrie 2014, Plenul Senatului a avizat începerea urmării penale în cazul Ecaterinei Andronescu și a lui Șerban Mihăilescu.
Potrivit DNA, contractul-cadru de închiriere de licențe Microsoft, din 15 aprilie 2004, a fost încheiat astfel încât a asigurat posibilitatea deturnării unui discount de 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate, susțin anchetatorii. Persoane din Guvern, ministere și din societățile implicate în derularea proiectului privind licențele Microsoft pentru școli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.
