Totuși, regulile diferă de la o platformă la alta și depind de contul principal, consola setată ca principală și tipul jocului.
Primul lucru de reținut este că partajarea în familie nu înseamnă că poți oferi liber jocurile oricui, pe orice consolă, fără limitări. Jocurile digitale sunt legate de contul de pe care au fost cumpărate, iar platformele oferă metode controlate prin care alte profiluri de pe aceeași consolă pot avea acces la ele.
Consola principală și accesul la jocuri pentru ceilalți utilizatori
Pe PlayStation, importantă este consola activată pentru partajare și joc offline. Dacă un cont are consola respectivă setată ca dispozitiv principal pentru conținutul său, alți utilizatori de pe aceeași consolă pot accesa multe dintre jocurile cumpărate digital de acel cont. Asta este util într-o familie, pentru că fiecare copil își poate folosi propriul profil, fără să joace direct pe contul părintelui.
Pe Xbox, există funcția „Home Xbox”, prin care contul care cumpără jocurile poate seta o consolă ca Xbox principal. Pe acea consolă, alți utilizatori pot accesa jocurile și unele beneficii asociate, în funcție de abonamente și licențe.
Pe Nintendo Switch, situația este puțin mai restrictivă. Contul Nintendo are o consolă principală, iar jocurile digitale cumpărate pot fi jucate mai ușor de alți utilizatori pe consola principală. Pe o consolă secundară, accesul depinde mai mult de contul care a cumpărat jocul și de verificarea online. Dacă ai două console Switch în familie, trebuie să planifici atent cine joacă, pe ce cont și pe ce dispozitiv.
Pentru jocurile pe disc sau card fizic, partajarea este mai simplă: cine are discul sau cardul poate instala și porni jocul pe consola compatibilă. Totuși, salvările rămân legate de profilul utilizatorului, nu de disc, ceea ce înseamnă că doi membri ai familiei pot juca același joc pe același disc, dar fiecare trebuie să folosească propriul profil pentru progres separat.
