Fryday, lanț românesc de fast-food fondat de suceveanul Lucian Florea, numără 12 restaurante în momentul de față, în orașe precum Oradea, Craiova, Alba Iulia, București, Arad, Timișoara, Iași, Pitești, Galați, Vaslui și Târgu Mureș.
Primul restaurant Fryday a fost inaugurat în urmă cu 5 ani, în Suceava.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Noi deservim aproximativ 10.000 de clienți zilnic la toate cele 12 locații ale noastre, deci putem spune că vindem peste 10.000 de produse de tip burger pe zi. La nivel de an 2024 vom închide cu un număr de peste 2 milioane de astfel de produse vândute de tip burger, depășim 4 milioane de porții de cartofi prăjiți pe an.
Bonul mediu variază între 82 și 90 de lei, în funcție de zona țării. La Vaslui este undeva între 35 și 40 lei, iar dacă mergeam spre vest, în Timișoara, Oradea avem undeva la peste 50, chiar 52 de lei”, spune, pentru Profit.ro, Lucian Florea, fondatorul Fryday.
Creșterea bonului mediu, adaugă el, vine pe fondul schimbării de consum al clienților.
“Oameni comandă ori produsele mai premium, ori au un număr mai mare de produse pe coș, ceea ce înseamnă că vin în grupuri mai mari. Asta înseamnă că mai mulți oameni își permit să mănânce masa în oraș. Dar creșterea poate veni și din produsul pe care îl accesează clientul, nu neapărat din inflație”, explică el.
În ultimele 12 luni, adaugă el, prețurile au crescut în medie între 10 și 25%, începând de la produsele de tip sos, băuturi, care sunt impactate de taxa zahărului și până la produsele de tip burger sau cartofi prăjiți.
“Noi nu absorbim inflația, noi creștem prețurile. Orice creștere din materia primă este impactată către clientul final. Din păcate, inflația nu este un indicator pe care noi să-l putem absorbi. Și nici nu ne dorim să facem treaba asta”, spune acesta.
CITEȘTE ȘI FOTO McDonald’s continuă extinderea în RomâniaDacă în 2018 piața de consum în HoReCa era undeva la 2 miliarde de euro, acum a ajuns la circa 6 miliarde de euro, semn că au început să mănânce mai mult în oraș
“Aici este vorba și despre food save, pentru că avem un waste foarte mare în zona de materie primă pe care o aruncăm acasă și oamenii au început să se educe, să înțeleagă că masa în familie trebuie să fie un obicei care să creeze o intimitate, dar recurența de a mânca în oraș salvează timp și bani.
Și atunci, având tot mai puțin timp liber și având un proces continuu și reversibil care se numește urbanizarea, locațiile de tip drive-thru sau locațiile de tip QSR vor crește ca și număr și oamenii vor mânca mai mult în oraș, pentru că observăm un trend ascendent în direcția creșterii numărului de mese în oraș.
CITEȘTE ȘI FOTO Aro-Palace Brașov, celebrul hotel proiectat de nepotul lui Ion Creangă, intră în familia gigantului HyattBucureștiul era undeva la o masă pe zi în oraș acum 10-12 ani, acum a 2-a masă pe zi în oraș este un obicei pentru majoritatea celor care își desfășoară viața în Capitală, având în vedere că lucrează ori în Pipera, ca și corporatist și n-ajunge acasă la amiază, deci practic a rămas cina în familie”, explică Lucian Florea.
El consideră că se va petrece o permutare din fine dining sau chiar tabel service către zona de QSR (quick-service restaurant)
“Oamenii vor vrea să mănânce în continuare în oraș, s-au învățat să mănânce în oraș și atunci având și o educație, pentru că tehnologizarea și digitalizarea ne ajută să ne educăm în direcția asta, vor alege unele concepte mai premium.
CITEȘTE ȘI FOTO Kiddo, controlat de Cristina Șucu, se extinde în RomâniaVa fi greu să-i duci pe oamenii care mănâncau mușchi de vită sau cine știe ce alte delicatese la amiază la McDonald’s sau la un concept pe care îl mâncau acum 15 ani, când și veniturile lor erau mai mici, iar ei aveau o altă educație. Și aici nu mă refer că oamenii needucați mănâncă la Mc. Noi ne respectăm competiția, doar că pot alege și au o varietate de fast-food-uri pe piață și QSR uri, care oferim materie primă de calitate superioară, care se reflectă produsul final.
Și avem și această standardizare de 365 de zile/an în care le oferim oamenilor o predictibilitate și o alternativă gustoasă și premium în a putea să-și redistribui costurile de la o masă de 200 lei la amiază la poate 80 lei sau 60 lei”, mai spune acesta.
Lucian Florea estimează că cele 12 locații Fryday îi vor aduce venituri de 80 de milioane de lei în 2024, de la 28 de milioane de lei anul trecut.
Despre profitabilitatea netă a afacerii, antreprenorul afirmă că va fi sub media industriei, dat fiind faptul că food costul la Fryday este mai mare decât la marii jucători.
CITEȘTE ȘI Undă verde - Tranzacție în avocatura din România: Kinstellar preia o casă de avocatură“Food costul nostru este mai mare cu până la 10 procente față de cum ar trebui să fie el de fapt. Dacă un food cost normal e undeva la 32-34% pentru pentru marii jucători, noi avem undeva la 44-45%.
Recuperăm parțial în zona de laber cost, însă, overall, profitabilitatea noastră este mai mică și deși reușim să ne ancorăm cu EBITDA undeva în media industriei, netul coboară cel mai probabil sub 10% și aici doar pentru că reușim să facem eficientizare în partea de alte costuri, de top management, middle management și inclusiv în zona de restaurant, unde laber costul nostru este mai mic, adică reușim cu un număr mai puțin de oameni să deservim o productivitate mai mare.
Încercăm să ne scalăm cu marje mai mici, ca la un moment dat să putem din puterea de negociere a achiziției materiei prime pe supply chain management și din reglarea prețului de vânzare să ne poziționăm acolo unde ar trebui să fim ca și concept. Dacă noi am vrea să avem profitabilitatea netă medie din industrie, ar trebui să creștem mâine prețurile cu cel puțin 25%”, afirmă antreprenorul.
Până în 2030, Lucian Florea vrea să ducă rețeaua Fryday la 60-70 de restaurante.